Bulgarii din Republica Moldova, pe urmele găgăuzilor. De ce vor un statut aparte

Bulgarii din Taraclia își doresc păstrarea raionului în hotarele existente astăzi. Ei solicită autorităților de la Chișinău să garanteze acest lucru prin adoptarea unui proiect de lege elaborat de deputații comuniști. Aceștia declară aproape deschis că încep „lupta” cu Chișinăul și nu exclud alipirea la UTA Găgăuzia.

Intrarea în orașul Taraclia FOTO Sandu Tarlev
Intrarea în orașul Taraclia FOTO Sandu Tarlev

În acest an, Ziua scrisului și culturii slave a avut o însemnătate aparte pentru etnicii bulgari din Republica Moldova sau, mai bine zis, pentru șefii organizațiilor etnice ale bulgarilor. Aceștia au profitat de moment, și au decis să organizeze, pe 24 mai, al treilea Congres republican al bulgarilor din Moldova în cadrul căruia au inclus un singur subiect pe ordinea de zi – discutarea proiectului de lege cu privire la statutul etnocultural al raionului Taraclia.

Intrarea în raionul Taraclia FOTO Sandu Tarlev
Intrarea în raionul Taraclia FOTO Sandu Tarlev

Congres pe întuneric

Casa de cultură din Taraclia se află în centrul orașului lângă monumentul lui Lenin. Locuitorii bulgari din oraș s-au adunat pe rând în sala mare a instituției, dar deoarece aceasta nu a fost luată cu asalt de foarte mulți doritori, începutul evenimentului a întârziat cu vreo 30 de minute. Între timp, cei veniți la timp puteau trece pe la standurile din hol dedicate Zilei scrisului și culturii slave, unde găseau picturi, elemente meșteșugărești ale bulgarilor sau citate despre limbă ale scriitorilor străini.

Atmosfera din sala mare a Casei de cultură din Taraclia a semănat mai mult cu cea a unei adunări de partid din anii sovietici, în care cei prezenți veneau pentru a-i asculta pe lideri și a lua o decizie unanimă – practic nimic nu sugera că suntem în anul 2016 cu excepția persoanelor prezente în sală: scaunele sunt învechite și roase de vreme, reflectoarele luminează galben prezidiumul, iar sala rămâne aproape în totalitate în beznă, ferestrele mari fiind acoperite cu draperii.

Sala mare a Casei de cultură din Taraclia FOTO Sandu Tarlev
Sala mare a Casei de cultură din Taraclia FOTO Sandu Tarlev
Participanții la congres FOTO Sandu Tarlev
Participanții la congres FOTO Sandu Tarlev

Fiodor Sabii, președintele Comunității bulgarilor din Republica Moldova, a anunțat că în sală sunt prezenți 185 de oameni, respectiv lucrările acestuia puteau începe. După o simplă numărătoare constatăm că, de fapt, sunt prezenți maxim 90 de persoane, iar numărul lor abia depășea 100 spre sfârșitul evenimentului, majoritatea dintre ei fiind funcționari ai Consiliului Raional. Acest aspect discreditând, practic, denumirea de „congres republican” Printre cei veniți la Taraclia au fost și ambasadorul Bulgariei la Chișinău, Petar Valov, șeful Secției politică și economică a Delegației UE în Republica Moldova, Wiecher Slagter, deputata comunistă Inna Șupac, bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, precum și reprezentanți ai mai multor organizații etnice ale bulgarilor.

Invitații oficiali la congres FOTO Sandu Tarlev
Invitații oficiali la congres FOTO Sandu Tarlev

Care este scopul proiectului de lege al comuniștilor

Pe 12 noiembrie 2015, în Parlamentul de la Chișinău deputații fracțiunii Partidului Comuniștilor au înregistrat proiectul Legii cu privire la statutul etnocultural al raionului Taraclia. Acesta se vrea a fi un document care să determine bazele juridice ale regiunii și să protejeze interesele bulgarilor „în procesul de alegere a căilor și formelor lor de dezvoltare etnoculturală”.

În continuare, vom sublinia câteva prevederi importante din proiect, care pot fi omise în timpul dezbaterii acestuia:

  • Articolul 3
    – Reprezentarea garantată în organele legislative și executive.
  • Articolul 5
    – În temeiul legislației, raionului îi pot fi acordate și alte drepturi în domeniile educației și culturii.
    – Realizarea dreptului la statut de raion etnocultural nu trebuie să aducă atingere intereselor altor comunități etnice.
  • Articolul 6
    – La efectuarea reformei administrativ-teritoriale, Republica Moldova garantează păstrarea, integritatea și funcționarea plenară a raionului etnocultural Taraclia în hotarele sale existente;
    – Dreptul la statut etnocultural nu este identic cu dreptul la autodeterminare național-teritorială a raionului Taraclia;
    – Pe teritoriul raionului se utilizează, de rând cu limba de stat, limbile bulgară și rusă;
    – Statul asigură funcționarea obligatorie a structurilor tuturor autorităților centrale pe teritoriul raionului etnocultural Taraclia.

Există o condiție pentru adoptarea proiectului

Unul din autorii proiectului, deputata Inna Șupac, a declarat însă că acesta nu va putea fi adoptat niciodată dacă Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nu va fi modificată prin includerea unui alineat care să prevadă dreptul de oferire unui raion, care „are o importanță deosebită în domeniul economiei naționale, precum și pentru istoria sau cultura statului”, a statutului de „raion național-cultural”. „În luna aprilie 2015, modificarea a fost votată în prima lectură, având și aviz pozitiv din partea Guvernului”, a amintit Șupac.

Inna Șupac, deputat comunist în Parlamentul de la Chișinău FOTO Sandu Tarlev
Inna Șupac, deputat comunist în Parlamentul de la Chișinău FOTO Sandu Tarlev

Aceasta le-a mai spus celor prezenți că „nu toți deputații cunosc ce vor bulgarii, de aceea trebuie să ne gândim ce și cum să facem (…) Să ne gândim cum să folosim organizațiile bulgarilor, misiunile diplomatice ca să transmitem decizia congresului. Vreau să vă spun că există forțe în țară care vor susține această inițiativă”.

Vom preciza în context că proiectul de lege privind statutul etnocultural al raionului Taraclia a fost expediat pentru expertiză Comisiei de la Veneția, lucru care a fost calificat drept „neserios” de participanții la congresul de la Taraclia.

Ce vor bulgarii din Moldova

Discursurile rostite de unii reprezentanți ai organizaților etnice ale bulgarilor au fost dure, iar mesajele transmise autorităților de la Chișinău – ultimative.

„Pentru noi nu sunt importante atât drepturile și obligațiile care sunt prevăzute în proiect, ci principiile de apărare a raionului; care să garanteze nu doar lichidarea raionului sau includerea lui în alte regiuni, dar dezvoltarea de mai departe a acestuia”, a exclamat Ivan Zabunov, lider al Societății bulgare „Renașterea”. Acesta a mai spus că bulgarii „nu au deschis toate cărțile”, iar „la acuzații vor răspunde la fel”. Tot el a criticat decizia Parlamentului de a trimite proiectul de lege la Comisia de la Veneția – „este neserios, deoarece documentul are un caracter exclusiv cultural”.

Ivan Zabunov, lider al Societății bulgare „Renașterea” FOTO Sandu Tarlev
Ivan Zabunov, lider al Societății bulgare „Renașterea” FOTO Sandu Tarlev

Chiril Tatarlî, președintele raionului Taraclia: „Azi avem un raion național-cultural cunoscut de toți, dar care formal rămâne nerecunoscut. Suntem nevoiți să acționăm (…) Noi înțelegem că dacă astăzi nu vom argumenta pentru susținerea raionului, atunci îl vom pierde (…) Dar noi nu vom accepta ca organizațiile de bulgari să fie umilite”.

Valerian Zabolotnîi, președintele Asociației internaționale pentru prietenie și colaborare „Moldova-Bulgaria”, a vorbit și el despre importanța acestui proiect de lege, menționând că subiectul „a ajuns și peste hotare”. Zabolotnîi s-a referit la discuțiile sale cu conducerea Bulgariei. „Vom continua să luptăm. Este singurul raion în care se mai păstrează tradiții locale, iar această lege este unica soluție de a nu lichida raionul”, a subliniat acesta.

„Bulgarii niciodată nu au făcut gălăgie”

L-am întrebat pe Fiodor Sobii, președintele Comunității bulgare din Republica Moldova, care este necesitatea acestei legi, dacă prevederile propuse practic le dublează pe cele din Constituție, Codul educației și alte legi. Totodată, am dorit să aflăm dacă bulgarii din Taraclia se simt presați de autorități și nu se pot dezvolta din punct de vedere etnocultural.

Prezidiul de la Congresul bulgarilor din Taraclia, condus de Fiodor Sabii (centru) FOTO Sandu Tarlev
Prezidiul de la Congresul bulgarilor din Taraclia, condus de Fiodor Sabii (centru) FOTO Sandu Tarlev

„Noi astăzi nu spunem că sunt încălcate drepturile bulgarilor, că au fost lipsiți de oportunități. Dimpotrivă, astăzi există 30 de instituții de învățământ de nivel diferit în care timp de 3 ore pe săptămână se predă limba bulgară și o oră – istoria, tradițiile și obiceiurile bulgarilor. Noi mai degrabă avem probleme în ceea ce privește studierea limbii de stat, decât a celei bulgare. Noi probabil suntem unica minoritate etnică care avem la Taraclia universitate de stat în care se predă în limba bulgară și în română. De aceea, în acest plan nu avem pretenții. Dar toate acestea le putem pierde dacă raionul va fi împărțit”.

Sobii crede că „reforma administrativ-teritorială care este impusă de FMI trebuie să urmeze majorarea regiunilor, respectiv optimizarea așa-numitelor cheltuieli pentru aparatele administrative etc. (…) De aceea, fie alipirea raionului la UTA Găgăuzia, fie la raionul Cahul sau către oricare regiune va duce inevitabil la micșorarea proporției reprezentată de minoritatea națională a bulgarilor (În prezent, bulgarii reprezintă aproape 67% din populația raionului Taraclia – n.r.)”. Reprezentantul comunității bulgarilor crede că acest lucru „va duce la un proces anumit de asimilare a bulgarilor. Vom pierde, în oarecare măsură și susținerea internațională din partea patriei noastre istorice, Republica Bulgaria, membră a UE”. Sobii a ținut să precizeze că bulgarii niciodată „nu au făcut gălăgie” și rămân „acea putere de la sudul țării care optează pentru integritatea, suveranitatea și independența Republicii Moldova”.

Patru probleme din discursul „pragmatic” al ambasadorului Bulgariei

Ambasadorul Bulgariei în Republica Moldova, Petar Valov, nu a ezitat să vorbească cu aceleași accente, subliniind în discursul său patru probleme ale etnicilor bulgari din Taraclia.

„Eu salut optimismul și emotivitatea acestui subiect, doar că noi vedem lucrurile mai pragmatic (…) Scopul principal al noii legi trebuie să fie garantarea statutului juridic al raionului. Indiferent de acțiunile ulterioare, asta e esențial – menținerea statutului autonom al regiunii”, a spus diplomatul. Acesta a sugerat susținătorilor proiectului să anticipeze anumite chestiuni: „când să fie discutată legea, cine să vină cu ea, care sunt circumstanțele geopolitice, ce forțe politice din Parlament pot fi atrase pentru a sprijini un astfel de proiect (…) Toate aceste subiecte trebuie explicate minuțios și ales timpul potrivit și oamenii potriviți”.

Petar Valov, ambasadorul Bulgariei în Republica Moldova FOTO Sandu Tarlev
Petar Valov, ambasadorul Bulgariei în Republica Moldova FOTO Sandu Tarlev

A doua problemă identificată de Valov ține de păstrarea Universității din Taraclia. Acesta a spus că instituția pierde în concurența cu alte universități, de aceea are nevoie de un suflu nou. „Aceasta trebuie să fie atractivă și pentru alți tineri, nu doar pentru cei din Taraclia. În viziunea noastră, universitatea trebuie să devină o filială a universității din Bulgaria, ca aici să predea profesori din Bulgaria, iar diplomele să fie bulgare, adică europene”. În acest moment, discursul a fost întrerupt de aplauze.

„Este important ca să fie păstrată universitatea și specificul ei bulgăresc. Dacă puterea din Moldova nu va hotărî să închidă universitatea, atunci va face astfel ca aceasta să devină o filială a universității din Cahul și se va transforma din universitatea bulgară în una română”.

Diplomatul a promis că în curând raionul va fi vizitat de experți ai Ministerului Educației din Bulgaria pentru a discuta cu partea moldovenească.

A treia problemă, în opinia ambasadorului bulgar, este păstrarea școlilor profesionale cu predare în limba bulgară. „Sunt multe probleme – numărul elevilor scade, oamenii migrează, școlile profesionale rămân doar cu 50-60 de elevi. Legea actuală din Moldova prevede că unitatea de învățământ primește atâția bani câți elevi are. Este o lege foarte dură…”

Petar Valov s-a referit și la dezvoltarea economică a raionului. „Voi mai bine decât mine știți de ce nu aveți investitori locali sau străini (…) Trebuie să creați condiții ca să vină investitori, să crească numărul de locuri de muncă, iar tinerii să rămână aici să se nască copii”. Spre finalul discursului, ambasadorul a amintit că UE oferă 6,5 milioane de euro pentru proiecte din Găgăuzia și raionul Taraclia și a îndemnat oamenii să profite de acest ajutor.

Rezoluție și „aplauze pentru Vlah”

La finalul evenimentului, cei prezenți au votat așa-numita rezoluție a congresului, în care se adresează deputaților de la Chișinău să nu lichideze raionul Taraclia și să adopte proiectul comuniștilor. După aceasta, Fiodor Sabii, care a deschis lucrările congresului, a îndemnat oamenii să o aplaude pe Irina Vlah, care venise în sală mai târziu. După aplauze, toți s-au îndreptat spre monumentul lui Olimpi Panov, considerat eroul eliberării mișcării bulgarilor din Taraclia.

Participanții la congres se îndreaptă să depună flori la monumentul lui Olimpi Panov FOTO Sandu Tarlev
Participanții la congres se îndreaptă să depună flori la monumentul lui Olimpi Panov FOTO Sandu Tarlev
Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, fost deputat comunist, în discuție cu un actual deputat comunist Inna Șupac FOTO Sandu Tarlev
Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, fost deputat comunist, în discuție cu un actual deputat comunist Inna Șupac FOTO Sandu Tarlev

Ce urmează dacă proiectul nu va fi adoptat?

„Noi credem că va fi luată o decizie politică înțeleaptă. În caz contrar, una dintre opțiuni este următoarea: În legea UTA Găgăuzia este stipulată posibilitatea ca prin calea unui referendum noi putem să intrăm în componența autonomiei. Noi nu dorim acest lucru. Dacă l-am fi dorit, atunci am fi decis de la început, când s-a pus întrebarea despre crearea Republicii Bugeac care să-i includă pe bulgari și găgăuzi. Noi am spus atunci că noi avem patria noastră Bulgaria, iar dacă găgăuzii, ca etnie sau ca popor, nu au anumite principii teritoriale în lume, atunci pot să lupte pentru anumite drepturi, dar bulgarii nu vor participa la acest lucru. Dar dacă vom fi puși în fața faptului împlinit, atunci noi vom căuta soluții de ieșire din situație”, a declarat Fiodor Sobii.

UE sprijină minoritățile naționale

Prezent la evenimentul de la Taraclia, Wicher Slagter, șeful Secției politică și economică a Delegației UE în Republica Moldova, a atenționat în dialogul cu jurnaliștii că speră ca autoritățile vor lua decizia de ratificare a statutului special al raionului Taraclia.

„Locuitorii din Taraclia sunt bulgari minoritari și ei au dreptul să-și salveze cultura, limba și tradițiile. Noi credem că diversitatea este o valoare în Republica Moldova. Eu cred că puterea încă nu are o strategie clară pentru minorități. Există două perspective: minoritățile au dreptul să-și dezvolte cultura, limba, tradițiile. Și statul trebuie să susțină dezvoltarea acestora. Dar, totodată, Guvernul are sarcina ca să ofere minorităților posibilități de studiere a limbii de stat”, a spus Slagter.

Wicher Slagter (dreapta), printre invitații congresului FOTO Sandu Tarlev
Wicher Slagter (dreapta), printre invitații congresului FOTO Sandu Tarlev

Reprezentantul Cancelariei de stat în Taraclia, Olga Gaidarji, nu a comentat dezbaterea de la Taraclia, dar consideră că subiectul trebuie să fie examinat public, după care instituțiile abilitate să urmeze procedurile necesare. „Dacă e necesară opinia Comisiei de la Veneția, atunci să o așteptăm. Dar competența aparține Parlamentului, care adoptă legi”, ne-a spus Gaidarji.

„În ce limbă vrem, în aceea vorbim”

Majoritatea bulgarilor din orașul Taraclia și cei din raion cunosc subiectul dezbaterii, însă foarte vag. Ei știu că au nevoie ca Guvernul și Parlamentul să le asigure păstrarea tradițiilor, culturii și limbii, dar nu se plâng că acest lucru nu a avut loc până acum. Singura problemă a bulgarilor din sudul Moldovei, la fel ca și cea a găgăuzilor, este că se tem de români și de unirea cu România.

Ana Kazanțeva nu este de etnie bulgară, dar a venit la congres ca să-și exprime nemulțumirea față de intenția bulgarilor. „Să nu caute ei teritorii. Astăzi trebuie să salvăm toată țara de naționaliști – cei care caută teritorii. Dacă se numește Moldova, atunci fiți buni și respectați”.

„Vrem să trăim în componența Moldovei. Dacă lucrăm, trăim bine, dacă nu – nu trăim bine. Nimeni nu ne pune piedică. În ce limbă vrem, în aceea vorbim. Da matale spui limba română, nu este așa ceva în Moldova. Noi suntem moldoveni, nu suntem în România. Cu Rusia e mai bine. Pe mine m-a învățat Ivan ruskii, nu românul, italian sau cehul. Rușii dau gaz cu prețuri joase”, ne spune domnul Stepan, în timp ce ne deplasăm din Taraclia spre Novosiolovca.

Stepan, etnic bulgar din Taraclia FOTO Sandu Tarlev
Stepan, etnic bulgar din Taraclia FOTO Sandu Tarlev
Intrarea în satul Novosiolovca, raionul Taraclia FOTO Sandu Tarlev
Intrarea în satul Novosiolovca, raionul Taraclia FOTO Sandu Tarlev

În Novosiolovca, îi întâlnim pe Serghei și Denis bând cafea la poartă. „Nimeni nu ne împiedică să învățăm și să vorbim în limba bulgară. În acest plan e totul normal. Pur și simplu, nu înțelegem – limba ba se numește moldovenească, ba română…”, spune Denis. El crede că bulgarii nu trebuie să se divizeze de restul țării: „Trebuie să trăim în Moldova. Nu văd niciun rost să ne divizăm; etnocultural – da, e clar. În cazul unei autonomii ca cea a Gagauziei, ce vom câștiga? – niște ajutoare umanitare poate, unii vor da gaz, alții vor cere macaroane. Important este ca oamenii să lucreze”.

Etnicii bulgari Serghei (dreapta) și Denis (stânga) cred că Republica Moldova trebuie să rămână stat integru și independent FOTO Sandu Tarlev
Etnicii bulgari Serghei (dreapta) și Denis (stânga) cred că Republica Moldova trebuie să rămână stat integru și independent FOTO Sandu Tarlev

Serghei este mai în vârstă. El știe că „unii se trag să ne unească cu România”. „În acest caz, mai bine să ne alăturăm Găgăuziei. Moldova este Moldova. Doar suntem patrioții Moldovei, dar nu ai altor țări. Noi suntem împotriva României”.

Un comentariu la „Bulgarii din Republica Moldova, pe urmele găgăuzilor. De ce vor un statut aparte”

Lasă un comentariu