Autoritățile de la Chișinău au prezentat ce acțiuni vor să întreprindă pentru a consolida relațiile interetnice în Republica Moldova, precum și câți bani ar putea fi cheltuiți în acest sens. Deși recunosc că barierele în integrarea acestora în societate apar din cauza că reprezentanții minorităților naționale nu cunosc limba română, statul nu întreprinde prea multe măsuri pentru a remedia situația. De asemenea, autoritățile nu suflă nicio vorbă despre funcționarii care nu cunosc limba de stat, deși legea îi obligă să o cunoască.

Ovidiu Ivancu, profesor de limba română la Comrat FOTO profil Facebook

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public prevede în Articolul 27 că o condiție obligatorie pentru a deține un astfel de post de muncă este de a cunoaște limba de stat. Deși autoritățile nu știu până la ora actuală câți dintre angajații statului care au statut de funcție publică respectă legea, programele desfășurate de mai multe organizații arată că există o problemă în acest sens. Astfel, IDIS „Viitorul” anunța în 2008 că 500 de reprezentanți ai autorităților publice locale au învățat limba română, iar în ultimii ani sute de funcționari au putut studia limba română în cadrul cursurilor organizate de Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova, o mare parte fiind din Găgăuzia. Deși deputații sau miniștrii nu sunt obligați să cunoască limba română, gestul făcut recent de deputatul socialist Elena Hrenova a nemulțumit mai mulți deputați și opinia publică. „Vă rog să adresați întrebările voastre în limba rusă, pentru că știu că vorbiți și cunoașteți această limbă. Eu vorbesc puțin și învăț limba de stat, dar vă rog să vorbiți cu mine în limba rusă”, a declarat Hrenova de la tribuna centrală a Parlamentului.

Cum vrea statul să ajute minoritățile etnice

Guvernul a aprobat pe 30 decembrie 2016 Strategia de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027, care prevedea stabilirea a trei planuri de acțiuni. Reprezentanții Executivului au vorbit în document despre necesitatea ca cei care fac parte din minoritățile naționale, atât tineri, cât și maturi, să cunoască limba română pentru a se putea integra în societate, despre faptul că va fi oferit un acces mai mare acestor cetățeni la studierea limbii și că avantajele cunoașterii limbii române vor fi promovate prin intermediul mass-media și a societății civile. De asemenea, strategia menționa și despre instituirea unui sistem standardizat de evaluare a cunoștințelor limbii de stat la nivel național, însă nu se menționează nimic în special despre funcționarii publici.

CITEȘTE ȘI:

Limba română, un examen obligatoriu. Cum vrea statul să-și integreze minoritățile etnice

Astfel, Biroul Relații Interetnice a prezentat pe 13 octombrie curent planul de acțiuni pentru 2017-2020 privind aplicarea strategiei. Pentru realizarea obiectivului privind „Îmbunătățirea studierii și posedării limbii de stat a Republicii Moldova” din cadrul componentei „Limba ca mijloc de comunicare: politicile privind limba de stat și limbile minoritare”, sunt planificate următoarele acțiuni: elaborarea studiului de fezabilitate privind crearea unei instituții publice pentru predarea limbii române pentru populația alolingvă adultă, crearea acestei instituții, precum și a programului-pilot „în vederea auto-testării cunoștințelor lingvistice pentru funcționarii publici”.

Reprezentanta Biroului Relații Interetnice Vera Petuhov a explicat pentru moldNova.eu când va fi creată instituția respectivă și cum vor fi implementate aceste acțiuni. „În principiu, noi acest termen l-am prevăzut, dar aici au fost dezbateri pe marginea instituției date. El (n.r. – termenul) rămâne trimestrul IV 2019, dar ne gândeam așa, examinarea instituției publice poate să fie până în 2019 și dacă vor fi careva… Planurile acestea, vor fi trei planuri elaborate și dacă la noi nu se va primi, probabil noi o s-o trecem pentru o altă perioadă, dar cel puțin pentru examinarea creării acestei instituții rămâne 2019”, a precizat Vera Petuhov, menționând că pentru studiul de fezabilitate ar urmă să fie cheltuiți 10.000 de lei din bugetul Biroului, iar 30.000 sunt planificți să fie atrași de la donatori.

Când vom ști câți funcționari nu cunosc limba română

Referitor la câți funcționari vor fi verificați în cadrul programului privind testarea nivelului de cunoaștere a limbii române, reprezentanta BRI a declarat că numărul acesta va fi identificat și va fi prezentat în cadrul raportului. Întrebată cât vor costa crearea acestor programe-pilot și testarea funcționarilor, Vera Petuhov ne-a spus că suma se va încadra „în limita alocațiilor bugetare”. „Știți dumneavoastră că în Republica Moldova problema cu sursele precise, este cam greu. Și primul plan de fapt merge foarte greu că acum el a fost întors, fiindcă de fapt el nu a avut sume de bani indicate. Și noi am obținut careva sume. Acolo unde este scris „în limita alocațiilor bugetare”, noi o să includem în 2018 pentru bugetul instituției din 2019, o să cerem alocarea de niște surse financiare, mai încolo o să stabilim mai la concret, deoarece noi o să lucrăm și cu experții”, a menționat Vera Petuhov.

În cadrul implementării planului, sunt prevăzute cheltuieli de 124.875 de lei din surse externe pentru efectuarea studiului referitor la situația curentă a reprezentativității și participării diferitor grupuri etnice în serviciul public, în conformitate cu standardele internaționale. De asemenea, se va aloca câte 50.000 de lei anual pentru organizarea a trei forumuri cu privire la implementarea domeniilor prioritare din Strategia de consolidare a relațiilor interetnice.

Cheltuielile pentru consolidarea relațiilor interetnice

Pentru organizarea festivalurilor, meselor rotunde, conferințe, tabere de vară și alte evenimente cu scopul de a spori educația interculturală și de a îmbunătăți competențele lingvistice în 2017 este prevăzută suma de 110.000 de lei, iar în următorii ani, până în 2020, sunt indicate câte două sume care variază – 120.000 și 500.000 de lei în 2018, 130.000 și 500.000 de lei în 2019, respectiv 140.000 și 500.000 de lei în 2020.

În document se mai precizează și despre oferirea granturilor instituțiilor media pentru realizarea programelor audiovizuale despre diversitatea în societate, suma prezentată pentru anul 2020 fiind de 90.000 de lei, iar din surse externe – 300.000 de lei. ONG-urile care vor realiza proiecte privind educația interculturală pentru tineri ar putea beneficia de granturi de 600.000 de lei, obținute în mod egal din buget și de la donatori. Suma planificată să fie utilizată în perioada 2017-2020 pentru ca societatea civilă să fie instruită în vederea sesizării instituțiilor abilitate despre cazurile de discriminare și ură interetnică este de 39.000 de lei. De asemenea, este prevăzută alocarea din surse externe a 240.000 de lei pentru efectuarea studiului „cu privire la configurarea opțiunilor de ratificare a Cartei Europene a Limbilor Minoritare sau Regionale și impactul Legislativ”, iar alte câteva zeci de mii de lei ar putea fi cheltuite pentru anumite ghiduri.

2 comentarii

  1. D.Nuca, este diferenta mare intre sumele care le indicati dumneavoastra in comentariu, in proiect sunt indicate mii lei si nu milioane

    1. În document era indicat ca unitate de măsură mii lei, iar cifrele erau prezentate tot ca mii de lei, ceea ce în alte acte semnifica sumele de milioane de lei. Corectăm imediat. Mulțumim pentru sesizare.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*