Câți alegători sunt în Republica Moldova

Fluctuația numărului celor decedați, a migranților, dar și a persoanelor care au atins majoratul ar fi o explicație pentru numărul diferit al populației Republicii Moldova care reiese din comparația datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC) și Biroul Național de Statistică (BNS). Diferența a nedumerit opinia publică și a pus la îndoială corectitudinea datelor prezentate de cele două instituții. La rândul său, experții consideră că metodologia de calcul pe care o aplică, în mod special, Statistica de la Chișinău, este învechită.

3 milioane de moldoveni

3.237.032 este numărul total de moldoveni cu drept de vot înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) la data de 22 august 2016, potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală. Cifra menționată cuprinde alegătorii din Transnistria, dar și pe cei care sunt fără reședință.

Din numărul total de alegători, în localitățile din dreapta Nistrului sunt înregistrate 2.853.802 persoane, cei fără reședință reprezintă un număr de 161.630 de cetățeni, iar în regiunea transnistreană ar locui 221.660 de alegători moldoveni.

Cine are dreptate: CEC sau BNS?

Potrivit datelor BNS, la începutul anului 2016 în Republica Moldova au fost atestate 3.553.056 de persoane de ambele sexe și de toate vârstele (începând cu anul 1998 numărul populației prezentat de Statistica de la Chișinău nu include oamenii din Transnistria si municipiul Bender, adică exact 18 ani în urmă – n.r.). Din numărul total al populației țării, cei cu drept de vot reprezintă 2.867.533.

Comparând datele CEC (excluzând numărul celor fără reședință) și cele ale BNS, vom observa că diferența dintre numărul de alegători prezentat de ambele instituții ar constitui 13.731 de persoane. În acest caz, numărul prezentat de CEC ar fi mai mic. Dacă la datele CEC adăugăm numărul alegătorilor fără reședință, atunci diferența ar fi de 147.899 de persoane, iar astfel deja numărul afișat de BNS ar fi mai mic (vezi graficul).

Serviciul de presă al CEC a menționat că datele prezentate de instituție sunt cele mai recente, prezentate în baza cifrelor Centrului Resurselor Informaționale de Stat „Registru”. Întrebați de ce datele prezentate de CEC diferă de cele afișate de BNS, reprezentanții instituției au presupus că numărul decedaților și a celor care ating majoratul fluctuează permanent, astfel influențând datele finale.

La rândul lor, reprezentanții Biroului Național de Statiscă din cadrul Secției statistica demografică ne-au explicat că datele lor arată numărul populației stabile, ceea ce ar însemna că persoanele care se află peste hotare la studii sau cu alte scopuri rămân la evidența biroului. Cei de la Registru, în opinia lor, „probabil că nu duc evidența migranților”. Totodată, reprezentanții BNS au menționat că ultimele date pe care le-au prezentat aceștia la începutul anului, cu referire la populație, sunt pentru anul 2015, precizând că, totuși, datele lor sunt mai reale, deoarece prelucrează informația parvenită nu doar de la „Registru”, dar și cea de la Biroul de Migrație și Azil, care înregistrează persoanele cu ședere permanentă în străinătate.

Diferența din anul 2014

Amintim că în ajunul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, CEC a anunțat că în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) au fost înregistraţi 3.226.446 de cetăţeni cu drept de vot. Excluzând persoanele din stânga Nistrului și cei fără un domiciliu sau reședință, numărul acestora a fost de 2.844.065.

În același timp, datele BNS arată că în anul 2014, 2.857.785 de persoane puteau vota.

Diferența dintre datele CEC și cele ale BNS a fost de 13.720.

Diferența din anul 2015

Un an mai târziu, la alegerile locale generale din iunie 2015, la urnele de vot au fost așteptați 2.812.280 de alegători, potrivit datelor CEC.

Datele BNS arată că atunci numărul cetățenilor cu drept de vot a constituit 2.864.243.

Astfel, diferența între datele prezentate de CEC și BNS ajungea la 51.963.

Numărul real al populației, subiect tabu

Sociologul Olga Găgăuz, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Institutului Naţional de Cercetări Economice, consideră că datele Biroului Național de Statistică sunt eronate din cauza metodologiei de înregistrare a populației pe care o utilizează instituția. Aceasta susține că din cauza că BNS calculează numărul populației stabile, care include și migranți, adică pe cei care lipsesc din țară mai mult de 12 luni, această metodă nu corespunde standardelor europene cu privirea la evidența fluxurilor migraționale.

Găgăuz a spus că această metodologie este depășită din cauza legislației învechite, care este din anul 2004 și consideră că este necesară racordarea legislației naționale la standardele europene pentru a putea opera cu noțiunele de „reședință obișnuită” și de a înregistra fenomenele migraționale și demografice.

Studiile elaborate de centrul condus de Olga Găgăuz arată că numărul real al populației din Moldova ar fi de aproape 2,9 milioane de persoane.

Expertul economic Gheorghe Costandachi consideră că cifrele prezentate de CEC luni sunt eronate și care nu reflectă situația reală din țară. „În procesul analizelor s-a stabilit că în Republica Moldova nu există date și informații statistice despre situația reală privind numărul populației structurată în funcție de naționalitate sau acestea sunt ascunse pentru a nu depista imaginile reale despre populația băștinașă de bază din Moldova în raport cu minoritățile naționale din țară în structura numărului celor deportați, plecați la muncă peste hotare și sporului populației în toată perioada supusă observărilor”, a scris Costandachi pe blogul său.