În bugetul de stat pentru anul 2016 au fost prevăzuți mai mulți bani pentru militarii moldoveni. Cu toate acestea, suma de 580 de milioane de lei destinată Apărării Naționale rămâne una dintre cele mai mici din lume. Atitudinea guvernanților față de militarii care ne apară țara și care se bucură de o înaltă încredere din partea populației este criticată de foștii miniștri ai Apărării. Autoritățile, la rândul lor, consideră că lucrurile se vor schimba odată cu adoptarea noii strategii de securitate națională, dar și datorită ajutorului NATO.
O armată influentă înseamnă un jucător puternic pe scena politică a țării. În unele state, în timpul conflictelor de stradă sau a crizelor puternice armata preia controlul până situația revine la normal. În Republica Moldova acest lucru pare imposibil astăzi din cauza capacităților reduse ale instituției, dar și din cauza atitudinii ostile a politicienilor față de aceasta.
Serviciul militar în cadrul Armatei Naționale a Moldovei a devenit unul neatractiv în ultimii ani atât din punct de vedere material, cât și moral, judecând inclusiv după rata de eschivare a tinerilor de la încorporare, dar și după fluxul de plecări a ofițerilor din sistem. În acest domeniu nu s-a investit aproape deloc în ultimii 25 de ani, lăsând impresia că cineva își dorește conștient o armată slabă.
„Poporul care nu vrea să hrănească propria armată în curând va fi obligat să hrănească una străină”
Fostul ministru al Apărării în perioada 2009-2014, Vitalie Marinuța, consideră că investițiile în sistemul de apărare a Republicii Moldova „sunt mai jos de limita decenței a unui stat care pretinde a fi independent”. Acesta ne-a spus că insuficiența finanțării sistemului de apărare face ca Moldova să fie mai vulnerabilă în fața pericolelor externe.
Vitalie Marinuța își amintește că a propus Guvernului încă în anul 2010 o nouă viziune asupra dezvoltării armatei, solicitând cel puțin 1% din PIB pentru modernizarea sistemului de apărare al țării. În acel an bugetul Armatei Naționale constituia aproape 205 milioane lei. Fostul ministru și-a argumentat cererea prin necesitatea ridicării capacității de luptă a armatei, însă alocările au rămas direcționate doar pentru reparații și întreținerea sistemului. „Am văzut că au dublat bugetul pentru Ministerul Apărării anul acesta, dacă nu greșesc până la 800 de milioane de lei. Este un lucru bun, dar insuficient. Dacă acești bani vor fi utilizați în scopuri electorale, atunci nu are nici un sens alocarea acestor resurse”, crede Marinuța.
Niciun ban pentru pregătirea de luptă
Pe siteul Ministerului Apărării sunt afișate doar bugetele destinate Armatei Naționale în anii 2009-2013. O simplă privire asupra cifrelor ne demonstrează că, practic, politicienii nu au alocat deloc bani pentru pregătirea de luptă a ostașilor, procurarea echipamentului sau cercetările științifice și elaborarea noilor armamente. Bugetul Apărării a fost, preponderent, distribuit întreținerii personalului și asigurării tehnico-materiale a trupelor. Totodată, în fiecare an se alocă bani pentru reparații și construcții pentru organele de conducere și logistică a Ministerului Apărării. Sume mici sunt prevăzute și pentru menținerea păcii în zona transnistreană.
Fostul ministru atenționează asupra plecărilor masive a militarilor din serviciul militar, dar și asupra pericolelor regionale ce apar dinspre partea transnistreană, amintind și despre ultimele evenimente din peninsula Crimeea. Marinuța consideră că politicienii, în mare parte, sunt lipsiți de o gândire statală asupra problemelor de acest gen.
Faptul că Armata Națională nu a fost o prioritate în agenda Guvernului o constată și economiștii de la organizația Expert-Grup, care au analizat finanțarea Apărării pe mai mulți ani. Autorii studiului subliniază că începând cu anul 2009 sumele alocate pentru acest sector au scăzut brusc, în pofida existenței unei încrederi destul de înalte din partea populației față de Armată.
Cheltuielile pe cap de locuitor, mai mari în Belarus de 11 ori
Spre exemplu, Moldova a alocat 6,5 dolari pe cap de locuitor pentru militari în anul 2015. Pentru comparație, următorul indice în ordinea crescătoare printre țările CSI (partea europeană) apare Belarus cu cheltuieli de 76,8 dolari pentru militari pe cap de locuitor. Federația Rusă a alocat conform acestui indice 454 de dolari, iar Ucraina – 84,8. România a investit 125 de dolari pe cap de locuitor pentru militari. Din țările Europei occidentale cele mai multe finanțe în acest domeniu le alocă Norvegia (1.131 de dolari) și Marea Britanie (854 de dolari).
„Drept consecință, către anul 2015 Republica Moldova s-a situat pe ultimul loc în regiunea Europei Centrale și de Est la capitolul ponderii cheltuielilor pentru apărare în PIB. Și tendința respectivă nu a suferit schimbări radicale după anul 2014, când situația de securitate din regiune s-a înrăutățit brusc”, constată expertul Iurie Morcotîlo.
Experții au recomandat finalizarea proceselor de reformare în sistemul de apărare și aplicarea noilor strategii, dar și majorarea graduală a alocărilor pentru armată până la media regională. În contextul situației din regiunea transnistreană este imperativ, în opinia lor, să fie majorat bugetul militarilor. Aceștia au menționat că și conducătorii ar trebui să revadă pozițiile sale dacă merită să utilizeze în continuare tehnica veche din perioada sovietică sau nu. „Odată ce uzura echipamentului militar este mare în Armata Națională, dar costul de menținere și reînnoire a celor din forțele aeriene este cu mult mai mare, ar fi oportun de analizat din punct de vedere cost-beneficiu reducerea semnificativă a cheltuielilor pentru forțele aeriene și canalizarea surselor eliberate către cele terestre”, a argumentat Morcotîlo.
Bugetul de stat pentru anul 2016, adoptat în luna iunie a acestui an, prevede o majorare a resurselor alocate Ministerului Apărării. Astfel, pentru acest an instituției i-au fost transferate aproape 806 milioane de lei. Pentru comparație, anul trecut bugetul apărării a fost de două ori mai mic – aproape 450 de milione de lei. În același timp, pentru Armata Națională a fost aprobată suma de aproape 581 de milioane de lei sau 1,6% din totalul cheltuielilor.
Pe plan global, conform datelor privind cheltuielile militare întocmite de Institutul de Cercetări pentru Pace (SIPRI) din Stockholm, primele poziții sunt ocupate de Statele Unite ale Americii – 596 de miliarde de dolari (3,9 % din PIB), urmează China – 215 miliarde (1,9%), Arabia Saudită – 87,2 mlrd. (13 %), Rusia – 66,4 mlrd. (5,4%), Marea Britanie – 55,5 mlrd. (2%), India – 51,3 mlrd. (2,3%) și Franța – 50,9 mlrd. (2,1% din PIB).
Un alt ex-ministru al Apărării, Valeriu Pleșca, care a condus instituția în perioada guvernării comuniștilor din 2004 până în 2007, consideră că Republica Moldova se află încă într-un proces de tranziție de la perioada sovietică. Pentru existența armatei este necesar ca banii să fie alocați în funcție de sarcinile și necesitatea creșterii interoperabilității forțelor armate, a explicat acesta. În opinia lui Pleșca, actuala clasă politică nu conștientizează rolul important pe care îl joacă forțele armate în țară, pe lângă faptul că nu își poate permite un buget coerent din cauza furturilor din sistemul financiar-bancar.
„Cum a spus Napoleon, cine nu-și plătește armata proprie va plăti armata străină. Dar politicienii se limitează doar la adoptarea unor strategii și politici”, a ironizat Pleșca.
Ex-ministrul Apărării a spus că pentru a asigura buna funcționare a armatei este necesar ca aceasta să facă față cerințelor și provocărilor din prezent. Acesta a subliniat că instituția armatei trebuie să se modernizeze ca să poată face față inclusiv noilor tipuri de lupte: războaiele cibernetice, propaganda prin mass-media etc. Totodată, spălările de bani, migrația, terorismul, traficul de substanțe radioactive și religiile netradiționale reprezintă factorii de risc care pun la încercare capacitățile de apărare ale unui stat, consideră fostul ministru al Apărării Valeriu Pleșca. Astfel, în condițiile actuale este necesară o apropiere de forțe militare colective, concluzionează Pleșca.
Relația Moldova-NATO: „Șalaru își face PR”.
Ministrul actual al Apărării, Anatol Șalaru, a recunoscut în Parlament, pe 17 iunie 2016, când se discuta moțiunea de cenzură a socialiștilor, că militarii pleacă din sistemul de Apărare din cauza salariilor neatractive și anularea pachetelor sociale. Acesta a specificat că fluxul plecării militarilor din armată în timpul mandatului său a fost unul mediu și nu a depășit datele anterioare. „Salariu unui militar nu-i permite să întrețină familia și să achite întreținerea și chiria. Spre deosebire de soldații ruși din stânga Nistrului, care au două salarii din Transnistria si Rusia. (…) Un locotenent nu poate să trăiască cu un salariu de 4.500 de lei”, a explicat Șalaru.
În acea ședință, ministrul Apărării a precizat că de când a preluat funcția 103 ofițeri s-au eliberat din funcție, iar alți 40 au fost angajați.
Totodată, acesta s-a referit și la poziția sa în privința neutralității țării, care „este o iluzie atât timp cât se află forțele armate a altei țări pe teritoriul țării noastre în zona transnistreană”.
După participarea la Summitul NATO de la Varșovia din 8-9 iulie 2016, Anatol Șalaru a menționat că Republica Moldova a întârziat în privința implementării reformelor militare și în privința adoptării Strategiei Securității Naționale și cea a Apărării Naționale. Totodată, În rezoluția finală, NATO subliniază, în articolul 24, că rămâne fermă în a proteja integritatea teritorială, independența și suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei și Republicii Moldova.
Fostul șef de la Apărare Vitalie Marinuța consideră că relația cu NATO este importantă, dar crede că actualul ministru „doar se scaldă în PR”. „Recunosc că PR-ul actualului ministru este reușit. Însă trebuie adoptată strategia de apărare. Trebuie nu doar să vorbești, noi suntem foarte buni la vorbit, dar trebuie și să facem”, a comentat Marinuța ultimele declarații ale lui Șalaru făcute în contextul relației Republicii Moldova cu NATO.
Moldova, între neutralitate, NATO și Unire
Marinuța crede că pentru o reformare reală a sistemului militar din Moldova este necesar ca acestui domeniu să-i fie alocate 2% din PIB-ul țării. „Moldova se crede stat suveran și dacă vrem suveranitate trebuie să ne apărăm și să ne menținem singuri. Iar neutralitatea costă!”, a subliniat Marinuța. Totuși, acesta crede că cea mai bună soluție pentru a rezolva șirul de probleme de la independență încoace, inclusiv în domeniul apărării, este unirea cu România.
Valeriu Pleșca, la rândul său, pledează pentru păstrarea suveranității și statului de neutralitate a Republicii Moldova în strânsă colaborare cu NATO. „Relația cu NATO este una benefică, cu mare avans din partea alianței și Republica Moldova a avut numai de câștigat în urma acestei colaborări. Iar deseori pretinșii experți și jurnaliști încearcă să substituie principiile de neutralitate consfințite în Constituție, spunând că noi nu suntem în drept să cooperăm în vreun fel cu NATO”, a explicat Pleșca.
„Rusia trebuie declarată stat agresor”
Acesta crede că problema Republicii Moldova constă în nerezolvarea subiectului de neutralitate permanentă, care trebuie să fie abordat la nivel global pe platforma ONU. Valeriu Pleșca susține că trebuie să apelăm la Organizația Națiunilor Unite și să utilizăm dreptul de a consfinți statutul de neutralitate permanentă, așa cum a făcut-o Turkmenia. Precizăm că în anul 1995 ONU a adoptat o rezoluție în privința Turkmenistanului, potrivit căreia a fost recunoscut statutul permanent de neutralitate al acestei țări, iar aceasta nu are pretenții teritoriale și pledează pentru stabilirea relațiilor civilizaționale cu toate statele.
Valeriu Pleșca consideră că Moldova trebuie să declare sus și tare că Federația Rusă a fost agresor în războiul de pe Nistru în 1992, iar Republica Moldova – victimă. Astfel, în opinia lui, statutul de neutralitate permanentă va fi recunoscut de întreaga comunitate internațională, iar Moldova va putea răspunde ferm acțiunilor neprietenești din partea Rusiei, precum introducerea embargourilor.
Parlamentul a votat la sfârșitul lunii martie Declaraţia politică privind inviolabilitatea suveranității, independenței şi neutralității permanente a Republicii Moldova, o inițiativă a deputaților comuniști, susținută de ex-comunişti, socialişti şi democraţi.
Despre acest subiect a vorbit anterior și președintele țării, Nicolae Timofti, într-un discurs în cadrul Conferinței internaționale „Politica de neutralitate: cooperare internațională pentru pace, securitate și dezvoltare” din Turkmenistan.
„Am fost nevoiți să constatăm că statutul nostru de neutralitate nu a fost și nu este respectat de către Federația Rusă, care își menține trupele militare în regiunea transnistreană, deși la Reuniunea OSCE de la Istanbul, în 1999, s-a angajat să-și retragă de acolo trupele militare şi stocurile de muniții. Reiterez pe această cale poziția Republicii Moldova cu privire la necesitatea finalizării retragerii stocurilor de muniții şi forțelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul țării noastre”, a declarat Timofti.
„Neutralitatea, însă, în opinia mea, nu trebuie privită ca un concept dogmatic, static şi restrictiv. Acest statut nu exclude participarea la acțiuni de menținere a păcii, de neadmitere a utilizării forței pentru soluționarea conflictelor”, a mai spus în decembrie 2015 Nicolae Timofti. Șeful statului a amintit și despre inițiativa deputaților liberali privind revizuirea conceptului de neutralitate de către Curtea Constituțională.
Verdictul Curții Constituționale se amână de 2 ani
Pe 26 mai 2014 un grup de deputați PL s-au adresat la Curtea Constituțională în privința interpretării art.11 din Constituție unde sunt stipulate prevederile de neutralitate. Deputații au menționat în adresare că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu a fost recunoscut oficial şi expres pe plan internaţional de niciun stat şi de niciuna din organizaţiile internaţionale, membră a cărora este Republica Moldova. „Mai mult ca atât, neglijând prevederile acordurilor bilaterale şi angajamentele internaţionale asumate, armata rusă continuă încă să fie staţionată pe teritoriul Republicii Moldova, violând astfel atât prevederile constituţionale referitoare la suveranitatea naţională, cât şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova”, au argumentat liberalii.
În opinia acestora neutralitatea permanentă nu s-a realizat de facto niciodată pe teritoriul Republicii Moldova şi nu poate fi aplicat atâta timp cât, prin prezenţa armatelor străine, este încălcată condiţia de nedislocare a trupelor militare străine.
Deputații au solicitat opinia Curții Constituționale în privința raționalizării acestui statut și posibilității de a deroga de la principiul neutralității în condițiile când perpetuarea neutralității poate duce la dezmembrarea statului.
Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe pe marginea acestei solicitări la sfârșitul lunii decembrie a anului 2014, însă examinarea documentului a fost amânată în urma unui demers parvenit din partea Președinției. Ulterior, președintele CC, Alexandru Tănase, a declarat că asupra sesizării se va reveni în luna mai 2015, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.
În luna octombrie 2015, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat în plenul Parlamentului că dispune de informaţia potrivit căreia neutralitatea Republicii Moldova ar putea fi anulată de decizia Curții Constituționale în viitorul apropiat.
Republica Moldova, fără o strategie națională de securitate
Consiliul Suprem de Securitate (CSS) a adoptat, pe 21 iunie anul curent, un nou proiect al Strategiei Securității Naționale. Șeful statului a declarat că documentul are menirea de a contribui la consolidarea securității naționale, în contextul riscurilor amenințărilor din regiune, precum și la avansarea parcursului european al Republicii Moldova.
Documentul a fost elaborat în premieră de un grup de specialiști din diverse domenii, inclusiv cu ajutorul savanților de la Academia de Științe, a menționat președintele comisiei parlamentare de securitate și membru CSS, Veaceslav Untilă. Obiectivele noii strategii sunt: buna guvernare, lupta împotriva corupţiei, rezolvarea diferendului transnistrean, soluționarea problemei financiar-bancare, asigurarea statului de drept etc.
Veaceslav Untilă ne-a spus că documentul se află deja la Guvern și urmează să fie examinat de specialiști, care vor decide dacă bugetele stabilite de autorii proiectului vor rămâne aceleași. Acesta a precizat că în proiectul aprobat de CSS se prevăd creșteri substanțiale pentru toate structurile de securitate, de la 20% până la 40%.
Deputatul nu ne-a oferit mai multe detalii privind componenta militară, dar a precizat că Alianța Nord-Atlantică va veni cu o susținere în mai multe sfere, cum ar fi dotarea cu echipamente, consilierea, subliniind, totodată, că nu e vorba de susținerea de arme letale. Ajutoarele din partea alianței vor veni după ce la Chișinău va fi deschis oficiul NATO, a mai spus Untilă.
Potrivit proiectului de strategie, Moldova va trebui să-și concentreze eforturile, ajustând prevederile legale, normative şi de politici care reglementează funcţionarea integrată a structurilor sistemului național de apărare bazat pe un proces de planificare pentru consolidarea eforturilor necesare menţinerii şi dezvoltării capacităţii operaţionale. Totodată, se menţionează necesitatea modernizării capacităţilor sistemului naţional de apărare ca urmare a amenințărilor convenţionale, asimetrice şi de tip hibrid.
Autorii strategiei au evoluat și riscurile externe și interne la care este supusă Moldova. Astfel, instabilitatea regională şi conflictul de pe teritoriul Ucrainei, procesul de identificare a unei soluţii politice privind conflictul transnistrean, asigurarea securităţii energetice şi a intereselor comercial-economice ale statului sunt printre principalele riscuri în vizorul autorităților.
Acţiunile militare şi informativ-subversive, precum și de diversiune şi potenţialul extinderii zonei de instabilitate de pe teritoriul Ucrainei au influenţă asupra unor grupuri cu atitudini extremiste. Strategia prevede și contracararea elementelor de propagandă în spațiul informațional.
După ce documentul va fi aprobat de Guvern, acesta va ajunge pe masa deputaților.