Armata Națională a Republicii Moldova este discreditată de câteva ori pe lună. Acest lucru nu se întâmplă neapărat din cauza condițiilor, a tehnicii militare uzate sau a declarațiilor politice ale conducătorilor acestei instituții. Violența în rândul militarilor și numărul dosarelor în care soldații și superiorii acestora sunt condamnați la închisoare pentru comportament violent este unul din motivele care îi face pe tineri să urască Armata.

Armata Națională FOTO Sandu Tarlev
Militari ai Armatei Naționale FOTO Sandu Tarlev

Simion Ș. este unul dintre militarii care şi-a lovit colegii de mai multe ori, fie din plictiseală, fie din credinţa că astfel le va „băga minţile în cap”. În una din zile, acesta a intrat în dormitorul unității militare, s-a apropiat de colegul său Constantin D. în timp ce acesta aranja paturile și l-a lovit intenționat cu bocancul în picior. Câteva zile mai târziu, i-a fript cu bricheta călcâiul piciorului stâng, iar pentru că s-a plâns din cauza durerilor provocate de arsuri, colegul devenit victimă s-a mai ales şi cu trei pumni în regiunea rinichilor. Altădată, același soldat Simion Ș. a crezut că unica metodă pentru a-i sugera altui coleg, Pavel V., că nu ține corect mâna dreaptă la tâmplă în timp ce-i raportează superiorilor săi este să-l lovească cu piciorul peste coloana vertebrală.

Pumni şi iod

Un alt caz de violență a avut loc în cadrul unității militare 1006 a Departamentului Trupelor de Carabinieri. Timp de 10 zile soldatul Alexandru C., care este pușcaș al grupei de patrulare al plutonului de asigurare și deservire, a ținut să-l „reeduce” pe colegul său Leonid F. așa cum numai el știe mai bine. Soldatul nu s-a limitat la aplicarea loviturilor la mâini, cap şi gât. Acesta a trecut la umilinţă publică – i-a scos colegului său bereta, a scuipat-o și a călcat-o. Pentru că nimeni din unitatea militară nu a intervenit pentru a-l opri, militarul a recurs la un gest extrem – şi-a stropit camaradul cu iod în ochi.

Pentru comportamentele lor, Judecătoria Militară i-a condamnat pe soldații Simion Ș. și pe Alexandru C. la câte un an și trei luni, respectiv 2 ani de închisoare, însă cu suspendarea executării pedepsei.

Sediul Judecătoriei Militare
Sediul Judecătoriei Militare din Chișinău FOTO moldNova

„Militarii sunt parte a societății”

Astfel de cazuri au loc, în mediu, câte două-trei ori pe lună. Lipsa de respect dintre militari este recunoscută și de Ministerul Apărării care arată cu degetul spre degenerarea din societate. „Referitor la cazurile de violență, militarii încorporați în Armata Națională vin din societatea civilă, unde numărul persoanelor cu semne de comportament deviant este în creștere. Acest lucru nu poate să nu afecteze disciplina în rândul militarilor în termen”, crede ministrul Anatol Șalaru.

Oficialul a precizat pentru „moldNova” că 70% dintre militarii încorporați provin din localitățile rurale, 82% au studii medii incomplete, iar 79% dintre aceștia au fost crescuți și educați în familii incomplete.

Pe site-ul Judecătoriei Militare săptămânal este publicată cel puțin câte o hotărâre în care un soldat este condamnat pentru acte de violență. Respectiv, condamnările au loc pentru încălcarea a două articole din Codul penal: 368 (Acte de violență săvârșite asupra militarului) și 369 (Încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari dacă între ei nu există raporturi de subordonare).

Escorta Judecătoriei Militare FOTO moldNova
Judecătoria Militară din Chișinău FOTO moldNova

Astfel, în anul 2015 au fost condamnate 49 de persoane, în anul 2014 – 46 de persoane, iar în 2013 judecătorii au examinat 51 de dosare. Vom preciza că este vorba doar despre numărul deciziilor pronunțate de magistrați. În realitate, numărul cazurilor de violență ar putea fi cu mult mai mare, Armata Națională fiind deseori calificată mai mult ca un mijloc de călire a tinerilor prin bătaie.

Numai în primele trei luni ale acestui an judecătorii au luat deja 15 hotărâri de condamnare.

Cifrele prezentate mai sus ne sugerează că acțiunile Ministerului Apărării prin care își propune să mai tempereze din comportamentul agresiv al militarilor nu-și au efectul scontat. De fapt, multe din acestea sunt chestiuni teoretice, iar până când soldații care se pricep la „reeducarea” colegilor lor își vor da seama că acțiunile lor sunt ilegale, încrederea în Armată a tinerilor de 18-29 de ani nu va depăși 50%.

grafic increderea in armata

Potrivit lui Anatol Șalaru, Ministerul Apărării încearcă să promoveze disciplina în Armată prin următoarele activități:

  • zilele unice de consolidare a disciplinei militare în toate unităţile militare ale Armatei Naţionale, cu participarea reprezentanţilor Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Judecătoriei şi Procuraturilor militare, Comenduirii Militare a Armatei Naţionale;
  • şedinţe cu toate categoriile de militari, în cadrul cărora se analizează starea disciplinei militare, se studiază prevederile legislaţiei Republicii Moldova, Codului Penal, ordinelor şi dispoziţiilor ministrului Apărării, şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale, precum şi altor acte normative;
  • se informează efectivul despre infracţiunile comise şi sentinţele adoptate;
  • se organizează convorbiri individuale cu militarii prin contract, recent încadraţi, precum şi cu militarii în termen (la încadrarea acestora în colectivele militare) privind conştientizarea responsabilităţii la îndeplinirea serviciului militar, în special cu cei din grupul de risc (care încalcă disciplina militară permanent);
  • funcţionează consiliile de onoare, în scopul apărării intereselor, drepturilor, onoarei şi demnităţii militarilor prin contract;
  • în unităţile militare este afişat numărul telefonului de încredere al Armatei Naţionale, la care militarii pot anunţa anonim despre cazuri de încălcare şi abuz;
  • se desfăşoară anchetări anonime privind relaţiile neregulamentare, personale şi de serviciu.

De fapt, aceste măsuri sunt doar pe hârtie, deoarece în realitate nu schimbă comportamentul militarilor şi nici nu-i responsabilizează. Din cauza caracterului închis al acestor instituţii – Armata, Judecătoria Militară, Procuratura militară – nici specialiştii din ONG-uri nu au acces pentru a-şi face treaba.

Soldați moldoveni FOTO Sandu Tarlev
Soldați moldoveni FOTO Sandu Tarlev

Personalitatea tinerilor, afectată

Psihologii spun că astfel de cazuri de violență le afectează personalitatea tinerilor maltratați în Armată. În același timp, organizațiile care se ocupă de reabilitarea victimelor subliniază pasivitatea statului în acest domeniu. Ludmila Popovici, directoarea Centrului pentru Reabilitatea Victimelor Torturii „Memoria”, ne-a spus că Procuratura Militară și Judecătoria Militară nu sunt cooperante. „Ei ne cunosc, pentru că am lucrat cu unii procurori în cazuri grave. Dar nu ne mai contactează. Putem spune că victimele nu au acces la noi, nu sunt orientate”.

„Tortura este atunci când actul de violență se produce de către sau cu consimțământul tacit al persoanei. Dacă superiorii nu fac nimic, iar persoana suferă, în condițiile în care aceasta se află în custodia statului, atunci vorbim despre tortură, conform articolului 1 al Convenției ONU împotriva torturii”.

Între timp, reabilitarea psihologică a militarului poate dura și ani de zile, în funcție de personalitatea acestuia și de gravitatea loviturilor primite. „Umilința și evenimentele traumatizante produc schimbări de lungă durată, pentru că produc schimbări în personalitate. Persoana poate să aibă coșmaruri pe parcursul a zeci de ani, amintiri care îl tulbură permanent, depresie, anxietate. Respectiv, aceasta pierde din curaj, din inițiativă, devine mai izolată”, explică psihologul Violeta Rebeja.

În funcție de cazuri, asistența psihologică este îmbinată cu tratament medicamentos la psihiatru. „Cazurile când superiorii din Armată utilizează, mai ales repetat, violența, sunt cu mult mai grave cu cât soldatul se află în situația când nu poate ieși din această stare: când te-ai certat cu vecinul, te-ai închis în casa ta și conflictul trece, dar când ești sub supunere în Armată, ești nevoit să trăiești în continuare în acel mediu, să-ți îndeplinești obligațiunile militare”, adaugă medicul psihoterapeut Svetlana Vișanu.

Potrivit datelor Ministerului Apărării, în Armata Națională activează 23 de psihologi militari, câte 3-4 psihologi în fiecare unitate militară.

2 comentarii

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*