Comerț: România a îngenuncheat Rusia în Moldova

După ce tractoarele rusești au trecut peste vinurile moldovenești, iar oficialii de la Moscova declarau în bătaie de joc că sunt bune doar pentru vopsit gardurile, europenii au deschis ușile pentru produsele refuzate de Rusia și exportatorii autohtoni câștigă tot mai mult teren pe cea mai mare piață din lume care oferă stabilitate și dezvoltare. Astfel, România a ajuns să fie lider la importurile de mărfuri și produse moldovenești după ce ani de-a rândul pe această poziție se afla Rusia.

De fiecare dată când nu se supunea doleanțelor Kremlinului, puterea de la Chișinău era „dojenită” de autoritățile ruse prin embargouri care puneau pe brânci sau băgau în faliment agricultorii moldoveni. Astfel, imediat ce fostul președinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin a anunțat în 2005 că respinge planul de federalizare a Republicii Moldova dorit de Rusia, vinurile moldovenești care ajungeau practic integral pe piața rusă au devenit brusc otrăvite și „bune de vopsit” gardurile, cum a declarat fostul șef al Serviciului federal fitosanitar rus, Ghenadi Onișcenko.

Pedeapsa Moscovei pentru nesupunerea Chișinăului

Astfel, șeful Rospotrebnadzor Ghenadi Onișcenko afirma în 2006 că a găsit în vinurile moldovenești metale grele și pesticide și anunța că Rusia nu mai are nevoie de băuturile alcoolice din Republica Moldova. Într-o situație similară a nimerit și Georgia după ce a ales să se apropie de UE și NATO. La un an de la embargou, presa scria că interdicțiile Moscovei au avut un impact major asupra economiei, vinificatorii pierdeau lunar zeci de milioane de lei. Producția vinicolă a scăzut în 2006 de două ori, iar în primele luni ale anului 2007 – de cinci ori. Valoarea totală a vinurilor stocate în Rusia până la declararea embargoului era de 180 milioane de dolari, bani pe care vinificatorii moldoveni nu i-au mai văzut.

România, prima țară europeană cucerită de exportatorii moldoveni

Livrările de vinuri și băuturi alcoolice au fost reluate parțial în 2007 și integral în 2009. După o readaptare a vinificatorilor cu exporturile pe piața tradițională din est, Kremlinul a decis să dea din nou din deget Chișinăului după ce Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE. De data aceasta nu s-a oprit la vinuri. A urmat interzicerea în plin sezon a exporturilor de fructe moldovenești în Rusia în condițiile în care peste 90% din mere erau transportate anume pe această piață. După fructe, rușilor nu le-a mai fost pe plac nici carnea din Republica Moldova. Pierderi de zeci de milioane de dolari și grămezi de fructe alertate în livezile din Republica Moldova au fost consecințele refuzului Moscovei de a primi produsele autohtone. Rusia a reluat parțial importurile de vinuri, fructe și carne, dar doar pentru Transnistria și Găgăuzia, guvernanții ruși ignorând în mod sfruntat autoritățile de la Chișinău. Șocul pe care l-au avut în 2006 și în 2013 agricultorii moldoveni i-a făcut să lupte pentru alte piețe de desfacere, România fiind cea care i-a primit cu brațele deschise și cea care a devenit lider printre statele importatoare de produse autohtone.

UE – piață stabilă, Rusia – piață riscantă

Referitor la diferența dintre piața rusă și cea europeană, expertul IDIS Viitorul, Viorel Chivriga susține că prima este una riscantă, fiind accesibilă în funcție de mofturile politicienilor ruși, iar cealaltă este una stabilă și care poate dezvolta exportatorii moldoveni. „Republica Moldova trebuie să lupte pentru orice piață unde poate găsi un loc confortabil și stabil. Piața din Vest se deosebește de cea din Est prin faptul că cea europeană este stabilă și în plină dezvoltare. Este cea mai mare din lume. Dacă reușești să ocupi un loc pe piața europeană obții nu numai resurse financiare, dar aduci și tehnologii, câștigi și experiență, know-how, relații. Dar ce e mai important este stabilitatea după ce am avut embargourile din partea Rusiei”, a spus reprezentantul IDIS.

Atitudinea neprietenoasă a Rusiei

Viorel Chivriga a mai menționat că din cauza că politicul intervine în relațiile economice cu Rusia, comerțul cu această piață este unul perturbat de mai multe bariere. „Nu este vorba de calitatea produselor, dar de țintirea unor obiective politice. Așa a fost în 2005-2007 și ce a urmat după 2014. Instituțiile rusești au urmărit scopuri politice, cum ar fi stăvilirea semnării Acordului cu UE. Este o atitudine deloc prietenoasă în condițiile în care între Republica Moldova și Rusia sunt semnate acorduri bilaterale, dar și documente valabile pentru întreg spațiul CSI. Puterea de la Moscova nu respectă nici regulile internaționale, cum ar fi cele ale Organizației Mondiale ale Comerțului” din care fac parte cele două state”,  subliniat expertul economic.

Menționăm că ultimele datele statistice arată că ponderea exporturilor moldovenești în Uniunea Europeană a ajuns la 63,3% în totalul livrărilor.