Acum 25 de ani Statele Unite ale Americii înființa o ambasadă la Chișinău, iar Mary Pendleton a fost primul ambasador al SUA în țara noastră. După destrămarea Uniunii Sovietice și proclamarea independenței fostelor state membre URSS, SUA a ținut să-și trimită diplomații în respectivele teritorii pentru a le îndruma în calea democrației pe care porniseră. „Președintele George W. Bush a văzut acea situație drept o șansă unică de a modela lumea viitoare, astfel încât aceasta să fie una liberă, sigură și să predomine valorile democratice”, a menționat Mary Pendleton în cadrul unui eveniment de celebrare a 25 de ani de cooperare dintre Republica Moldova și SUA desfășurat la ULIM.
Mary Pendleton a îndeplinit funcția de ambasadoare a SUA la Chișinău în perioada 1992-1995. Aceasta le-a vorbit studenților de la ULIM despre cum a ajuns în țara noastră și intențiile Americii pentru Republica Moldova. „Astăzi o să vorbesc în limba engleză, pentru că am fost departe de Republica Moldova pentru mulți ani și am cam uitat limba română”, a precizat aceasta la întâlnirea cu studenții.
Anii ’90, perioada marilor schimbări
Mary Pendleton a descris începutul anilor ’90 ca fiind o perioadă „emoționantă în lume” în care s-au produs multe schimbări. „În anul 1991 nu aveam nici cea mai mică idee că voi veni în Moldova. Mă pregăteam să plec în Mali, Africa, după ce îmi terminasem seria de responsabilități în Washington anume pentru instruirea diplomaților care urmau să vină în Republica Moldova”, a povestit fosta ambasadoare. Mary Pendleton a fost nominalizată pentru funcția de prim ambasador al Americii în Republica Moldova. „M-am gândit atunci că mi-ar plăcea să fiu într-o țară care este la început de drum și să contribui la începutul ei”, a menționat oficialul.
Probleme la vamă
Mary Pendleton a fost nevoită să plece la Moscova pentru a-și lua viza pentru intrarea în țara noastră de la ambasada Republicii Moldova din Rusia. „Moscova nu mi-a oferit viza la timp, așa că a trebuit să merg în România, să luăm un automobil al ambasadei SUA de la București si să trecem vama Leușeni pentru a ajunge în țară. Știam că ministerul de Externe din Moldova aranjase totul ca eu să intru fără probleme în țară. La vamă însă grănicerii nu știau despre venirea mea. Era noaptea târziu – și am discutat și am discutat și am discutat cu vameșii și am încercat să-i convingem să-si sune superiorii ca să vadă ce poate fi făcut. Abia după câteva ore am intrat în Moldova și am ajuns cam la miezul nopții la Chișinău”, și-a amintit fosta ambasadoare.
În ziua următoare Mary Pendleton a primit un buletin de identitate pentru Republica Moldova valabil pe viață. „Eram bucuroasă să fiu aici. Președintele George W. Bush a văzut perioada de la începutul anilor ’90 ca o șansă unică de a modela lumea viitoare pentru a fi liberă, sigură și cu valori democratice”, a precizat diplomata.
Moldovenii nu știau ce înseamnă „asistență tehnică”
„Toate țările noi independente treceau prin schimbări enorme. Schimbarea de la totalitarism la democrație și de la economie planificată la economie de piața avea nevoie de asistență. Moldova avea nevoie nu doar de susținerea SUA, ci de susținerea întregii comunități internaționale. Îmi amintesc că unii din oficialii moldoveni spuneau că nu au luxul de a avea la dizpoziție 200 de ani pentru schimbare și că o eternitate în iad li se părea mai ușoară decât existența într-o țară care se afla într-o perioadă de tranziție”, a menționat fosta ambasadoare.
Mary Pendleton și-a amintit și despre faptul că oficialii moldoveni spuneau că nu înțelegeau ce presupune „asistență tehnică” pe care SUA se angajase să-l ofere țării noastre. „Le-am explicat că asta înseamnă ca specialiștii noștri cu experiență să le explice celor de aici ce înseamnă procesul de formulare a politicilor de dezvoltare. Asta nu înseamnă că cineva va veni să ia decizii în locul lor sau că va acționa în locul lor. De exemplu, în acea perioadă, un expert în probleme constituționale a venit în Moldova si a ghidat comitetul care elabora si scria Constituția Republicii Moldova. Un alt exemplu de asistență tehnică este ajutorul SUA în a implica OSCE-ul pentru a monitoriza conflictul transnistrean”, a explicat Mary Pendleton.
Identificarea clădirii ambasadei SUA, subiect de banc
Fosta ambasadoare a povestit într-un interviu pentru Radio Europa Liberă în 2011 despre încercările de a identifica un sediu pentru ambasada SUA în Republica Moldova. „Într-o zi m-a sunat președintele țării Mircea Snegur și mi-a zis: «Ok, dna ambasador, acum puteți să cumpărați proprietatea». Așa că am sunat primarul Chișinăului și l-am informat despre ceea ce mi-a spus președintele. Primarul mi-a spus: «Oh, nu, nu puteți face aceasta. Nu sunteți persoană fizică!» Nu am știut ce avea în vedere, mă gândeam că sunt destul de umană”, a povestit amuzată diplomata.
Diplomații americani au reușit în cele din urmă să cumpere o clădire în Chișinău – cu 2 săptămâni înainte de sfârșitul mandatului lui Pendleton – care a devenit sediul ambasadei SUA. Cu banii câștigați, oficialii moldoveni au cumpărat, la rândul lor, o proprietate în America pe care au transformat-o în sediul ambasadei Moldovei la Washington.
Câți bani a oferit America pentru Republica Moldova
Raporturile bilaterale moldo-americane sunt reglementate prin 48 de tratate bilaterale, printre care acorduri, memorandumuri, amendamente, înţelegeri, declaraţii în domeniile economic, militar, învăţământ şi cercetări ştiinţifice.
Din 1992 Statele Unite a oferit aproape 1,2 miliarde de dolari ca ajutor pentru Republica Moldova, inclusiv peste 22 de milioane dolari în anul 2013 şi 262 de milioane de dolari prin intermediul programului Corporației Provocările Mileniului lansat în 2010 pentru o perioada de 5 ani.
Această asistență a sprijinit o serie de reforme economice, a sectorului justiției, democratice și alte reforme care promovează integrarea europeană a Republicii Moldova. După vizita prim-ministrului Iurie Leancă la Washington în 2014, America a anunțat o creștere de 60% a asistenței sale orientate spre creșterea productivității și competitivității întreprinderilor din Moldova.