Atâta libertate, unitate, diversitate, voie bună și respect pe metru pătrat nu puteai simți decât la Teatru Spălătorie. Asta spun cei care au petrecut, s-au distrat, au creat, s-au contrazis și au dansat până în zori în subsolul de pe strada Eminescu 72. Atunci când administratorii spațiului Spălătorie au anunțat că se închide clubul, semnele de întrebare n-au întârziat să apară. De ce se închide, cine este de vină, ce urmează? A devenit clar că mișcarea socială Teatru Spălătorie este mai mult decât un club, un loc de distracții sau amuzament, este un fenomen care trebuie și va fi continuat.
„Acești 7 ani de luptă și supraviețuire reprezintă un indicator că totul este posibil de realizat și merită să crezi în ceea ce faci și această urmă profundă lăsată în subcultura urbană a capitalei noastre indubitabil va da multe roade în viitor”, spune Dj Codek, co-fondator al proiectului Urban Beatz care de altfel a fost lansat și susținut de Teatru Spălătorie.
Un loc unic în Chișinău
Dj Codek sau Victor pe numele din buletin se află printre tinerii care au simțit cu adevărat atmosfera a ceea ce a fost Teatru Spălătorie. „De mulți ani eram pasionat de cultura muzicală contemporană, colecționam vinyluri și participam în calitate de dj la diverse chefuri, festivaluri si evenimente tematice, în toamna anului 2012, în cadrul unui festival, am colaborat cu un dj din Germania și a apărut idea dezvoltării unui concept de evenimente care să reprezinte subcultura a diverse țări din întreaga lume. Fără a sta mult pe gănduri, i-am povestit lui David Rinnert despre un loc unic în Chișinău care ar putea să ne primească cu brațele deschise și în foarte scurt timp Teatru Spălătorie a găzduit primul eveniment Urban Beatz, care a avut un impact foarte mare și strângea de fiecare dată sute de fani dornici de a-și manifesta trăirile și sentimentele prin intermediul muzicii reprezentative de pe toate continentele lumii. După acest proiect au urmat o duzină de evenimente în care am colaborat cu dj și producători de muzică nu doar din Moldova, dar și din Belgia, Germania, UK, Franța, România, Ucraina”, povestește tănârul.
În 2012 Victor a primit propunerea de a evolua în cadrul unui party la Teatru Spălătorie, ceea ce a avut un impact mare și asupra activității sale de mai departe. „Și acum îmi aduc aminte vocea Norei Dorogan care a solicitat un after-party al acelui eveniment, dar a menționat cu foarte multă responsabilitate importanța muzicii non-mainstream și promovarea unor valori testate în timp și spațiu, dar cu o tentă de originalitate și promovare a muzicii care reprezintă diverse subculturi”, își amintește Victor, cunoscut astăzi, probabil și datorită comunității Spălătorie, drept Dj Codek. „Îmi aduc aminte acel after-party exploziv cu sute de oameni care țopăiau și se distrau în aer liber cu atâta ardoare, sub beat-urile colorate a diverse stiluri de muzică. În cadrul aceluiași eveniment am făcut cunoștință cu Nicoleta Esinencu, care inspira încredere și echilibru, dar și multă deschidere în comunicare, exact acel om cu care schimbi câteva vorbe și te înțelegi de minune, de parcă l-ai cunoaște de câteva decenii”, povestește muzicianul.
Victor spune că atâta libertate, unitate, diversitate, voie bună și respect pe metru pătrat nu a simțit nicăieri altundeva. Este clar pentru toată lumea că Teatru Spălătorie nu este un simplu club sau o comunitate pentru artiștii de teatru, ci o platformă socială extinsă pentru tineri. Generația Spălătorie este una care a depășit toate prejudiciile și etichetările sociale și a dat naștere unui spațiu alternativ pentru urmatoarele generații de oameni de artă.
„Am învățat să gândim out of the box”
Sediul Teatrului Spălătorie de pe strada Eminescu 72 nu va mai găzdui reprezentații de teatru, recitaluri de poezie, sesiuni de lectură a textelor tinerilor dramaturgi sau petreceri până în zori. Nici bere nu se va mai bea și nici nu se vor discuta probleme existențialiste. Cel puțin nu la adresa respectivă. „Da, acesta s-a închis, așa cum se închid foarte multe localuri din lipsă de resurse financiare, obstacole administrative sau/și condiții limitate pentru dezvoltare.
Regretabil este să urmărești cum inițiativele sociale remarcabile se risipesc sub menghina sistemelor socio-politice sau sunt înabușite de incultură și indiferență, dar conceptul creat de echipa rebelă numită Teatru Spălătorie a rămas în fiecare din noi, fiecare a luat o parte din această mișcare artistică și o va continua așa cum știe mai bine. Am învățat să gândim out of the box din acest proces creativ de colaborare cu Spălătorie, am învățat să credem în vise și în realizarea lor, am învățat să colaborăm, să ne certăm constructiv și să stabilim consens în pocesul de organizare a evenimentelor, am învățat să prețuim nu numai munca noastră, dar și a colegilor noștri”, afirmă Victor.
Locul care a spălat artificialul
Teatru Spălătorie va continua și fără pereți fizici, iar proiectele comunității Spălătorie își vor continua misiunea, aceea de a „spăla valorile artificiale ale matricii sociale și a pune în evidență trăirile, pasiunile și sentimentele umane”.
„Nu sunt sigur dacă putem compara Teatru Spălătorie cu alte localuri din Capitală pentru că era cu totul altceva, cu totul altfel, era o alternativă non-conformistă, non-mainstream, fără șabloane, fără limite, fără condiții de lux și glam perfid, fără etichetări și performance-uri de dragul artei, un loc în care erai la egal cu toți, un loc unic în care erai liber, diferit și totodată apreciat de toți. Aici era deschisă ușa tuturor interesați de artă și cultură, fiecare își găsea ușor domeniul de interes, cineva venea la un spectacol sau prezentare, cineva la o galerie de pictură sau fotografie, cineva era pasionat de muzica non-mainstream care dăinuia în pereții barului Spălătorie, aici totdeauna erai primit cu brațele deschise și orice idee era ascultată cu mare atenție și susținută cu multă grijă”, punctează Dj Codek.
Los Angeles Times, despre Teatru Spălătorie
Fenomenul Spălătorie a ajuns și în presa internațională unde a fost descris drept „o oportunitate pentru eliberare și exprimare liberă”. „Spălătorie, un teatru într-un subsol și locul din centrul Chișinăului unde în cele mai multe nopți ale săptămânii se adună tinerii care dansează până în zori. Este singurul loc unde se ascultă muzică underground și se taxează politica prin teatru, asta într-o țară profund tradițională în care viața de noapte se învârte în jurul discotecilor cu muzică rusească, baruri karaoke și aceleași patiserii neschimbate”, scrie publicația americană.
băi, da m-am distrus acolo de o sută de ori, kakashka rules!