Anul agricol 2017 a fost unul relativ bun pentru agricultorii din Republica Moldova, cu producții mari și prețuri mici la cereale, spun unii fermieri, în timp ce alții vorbesc despre cantități mici de fructe, dar care au fost vândute scump. Producția agricolă răzbate în continuare foarte greu în Europa, deoarece fermierii noștri nu reușesc să se ridice la cerințele Uniunii Europene.

agricultura-combain-moldova
Combină pe un teren agricol din satul Cajba, raionul Glodeni. FOTO: Sandu Tarlev

Fermierii moldoveni au avut parte de un an favorabil, cel puțin în percepția Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Datele oficiale arată că în anul 2017 au fost înregistrate producții mari de grâu, porumb, orz și soia. Recolta de grâu a crescut cu 20%, cea de porumb cu 34%, iar orzul și soia s-au majorat cu 12% și, respectiv, 27%. Majorările de cereale sunt confirmate de către producătorii agricoli din țara noastră, însă fermierii reclamă prețuri derizorii la floarea soarelui, rapiță, orz, grâu și porumb. În anul 2017 au scăzut prețurile la cereale cu 15-20% față de anul 2016. „La cereale a fost roadă bună, dar nu și preț bun. Rapița și orzul le-am exportat în România, dar grâul și porumbul încă nu le-am vândut”, spune Alexei Ivanov, fermier din raionul Orhei.

Moldova nu exportă legume

Înghețurile din aprilie 2017 au afectat pomii fructiferi, iar producătorii agricoli au cules mai puține cireșe, mere, pere, prune și piersici în anul trecut. Însă aceștia s-au bucurat de costuri mai mari pentru prune și mere, astfel și-au răscumpărat pierderile. Chiar dacă Ministerul Agriculturii s-a lăudat că în anul 2017 a crescut volumul de legume și cartofi cu 22%, agricultorii moldoveni susțin că recolta de legume a rămas acceași, deoarece fermierii nu sunt avantajați să crească legume. Mai ales că legumele autohtone nu se exportă, iar fiecare fermier este nevoit să vândă cum și cât poate pe piața locală.

Unii agricultori au reușit să vândă prunele de două ori mai scump decât în anul 2016, iar merele au fost comercializate cu 30% mai mult în anul 2017. Cireșarii au avut de suferit cel mai mult în anul 2017, deoarece au fost afectați de zăpada căzută în aprilie. „A fost un an specific pentru cireș. Au fost probleme cu soiurile de cireș aduse din Europa, deoarece sunt mai sensibile. Practic, recolta a fost mai mică cu 70%. Însă cireșele autohtone nu au avut probleme. Am ales să aducem în Moldova soiuri europene de cireșe, deoarece lumea caută producție de calitate, organoleptică: Să mă uit la ea și să o văd că-i frumoasă. Cheltuielile s-au scos, dar nu am avut profit”, susține Igor Ivanov, agricultor din Orhei.

Cât costă merele și prunele moldovenești

În timp ce unii agricultori au ales calea exportului, alții au dat fructele la fabricile de prelucrare a fructelor din Republica Moldova. Bunăoară, agricultorul Ivanov a exportat cireșele în Rusia și Belarus, iar prunele în România, Rusia și Belarus.

Claudia Savin și-a dus merele la fabrica de prelucrare din țara noastră, iar celelalte fructe (pere, prune, piersici etc.) au ajuns pe piața din CSI, deoarece pentru UE încă nu este pregătită. Un kilogram de mere a fost cumpărat cu 2,80 lei de către producătorii din Republica Moldova. Nu este un preț mare, spune Claudia Savin, dar e mai mult decât în anul 2016. Pe piața angro un kilogram de prune uscate costă 3 lei moldovenești.

De ce nu exportăm în UE

Piața agricolă moldovenească este una dezechilibrată în UE. Agricultorii moldoveni și Guvernul practic nu reușesc să pătrundă cu produsele vegetale pe piața europeană. Asta deoarece fermierii nu se ridică la standardele UE, lucrează cu tehnică învechită sau pur și simplu nu cunosc piața și cerințele consumatorului european. În timp ce guvernanții susțin că în anul 2017 exportul de fructe constituie 200.000 de tone, dintre care 157.000 de tone au ajuns în CSI și doar 16.000 de tone în UE, agricultorii mărturisesc că, de fapt, exporturile în UE țin de situații favorabile împrejurărilor. „Strigă guvernarea că „noi deschidem noi piețe”, dar încă nu suntem la nivelulul de a exporta în UE. Din partea statului nu este niciun control care ține de folosirea preparatelor chimice. Dar când ajungi în UE, primul lucru care te întreabă este Ce ai în fructe? Apoi urmează sortimentul, condițiile de păstrare etc. Sunt eforturi care nu trebuie să le facă o companie, dar statul”, crede Igor Ivanov din raionul Orhei.

Exporturile cresc în țara noastră datorită unor oportunități care se ivesc dintr-o situație sau alta. „În Polonia s-au dus niște mere, deoarece la ei au înghețat merele. Dar asta e ceva specific de la an la an. Nu putem spune că e o realizare a noastră. Dacă la anul polonezii au o recoltă sută la sută, atunci exporturile se duc în jos. Asta nu-i succes, asta așa, pur și simplu, a fost anul specific. Au apărut niște oportunități din deficitul de producție”, mai explică Igor Ivanov.

În anul 2017, pentru prima dată s-au exportat cireșe în UE și au fost depășite cotele de export pentru prune. Aproximativ 220 de agenți economici au exportat în UE struguri de masă, mere, prune, grâu, orz, porumb, zahăr și alcool etilic, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*