Reprezentanții Comisiei Europene sunt îngrijorați de modul cum autoritățile de la Chișinău luptă împotriva corupției și a spălării banilor, declarând că tentativa de a adopta legea privind amnistierea capitalului sau cea privind decriminalizarea anumitor infracțiuni economice au știrbit din credibilitatea acestora.
Comisia Europeană a prezentat, în decembrie anul trecut, un raport care prezintă date despre migrația cetățenilor din Republica Moldova în Uniunea Europeană, precum și problemele ce țin de ordinea publică și securitate. Potrivit oficialilor europeni, grupurile criminale organizate activează, în special, în Austria, Franța, Germania, Letonia și Polonia și rămân a fi implicate în furtul de bunuri, proprietăți, traficul ilegal cu țigări, cu droguri, cele mai mari cantități fiind cele de heroină, fraude, fraude cu cardurile bancare și spălarea de bani. De asemenea, în mod particular, reprezentanții grupurilor criminale organizate din Rusia folosesc Moldova ca țară de tranzit pentru a spăla bani și a-i duce în UE.
Autoritățile bat pasul pe loc, deși sunt legi și acorduri
Astfel, raportul relevă faptul că Republica Moldova a semnat mai multe acorduri pentru a coopera juridic în acest sens. De asemenea, după ce a fost prezentat ultimul raport privind regimul liberalizat de vize, țara noastră a adoptat legi care au avut ca obiectiv consolidarea cadrului legal instituțional pentru a asigura lupta împotriva corupției și spălarea banilor. „În pofida acestui fapt, implementarea acestora întârzie foarte mult. Există în continuare îngrijorări privind influența politicienilor în ceea ce ține de lupta împotriva corupției și spălării banilor”, au subliniat reprezentanții Comisiei Europeni.
Legile care i-au supărat pe europeni
Oficialii europeni au declarat că rezultatul legilor anticorupție ar putea fi compromis de tentativele guvernării de la Chișinău de a adopta legea privind liberalizarea capitalului și cea care ar duce la decriminalizarea anumitor infracțiuni economice. Ei susțin că aceste intenții au știrbit din credibilitatea privind voința politicienilor de a lupta împotriva corupției. Potrivit raportului, deși a fost înființată în 2017 o agenție care ar fi trebuit să recupereze bunurilor infracționale, aceasta și-a limitat activitatea doar la instrumentarea cazurilor de corupție și de spălare de bani. Adoptarea Legii privind Autoritatea Națională de Integritatea a avut ca rezultat stagnarea în ceea ce privește verificarea declarațiilor de avere și interese. De asemenea, nu există progrese în ceea ce ține de perfecționarea cadrului legal privind spălarea banilor în vederea alinierii acestuia la standardele europene.
Sfaturile Comisiei Europene pentru puterea de la Chișinău
Totuși, Comisia Europeană susține că referințele privind liberalizarea regimului de vize continuă să fie îndeplinite. În același raport se mai remarcă faptul că aceste rezultate ar putea fi compromise în cazul în care referitor la obiectivele trasate în lupta împotriva corupției și a spălării banilor nu vor fi întreprinse acțiuni imediate pentru a asigura sustenabilitatea implementării. Experții europeni recomandă în acest sens adoptarea unei noi legi împotriva spălării banilor, asigurarea independenței, eficienței și eficacității specializate în lupta împotriva corupției, asigurarea că legea privind abuzurile împotriva agenților economici să nu aibă efecte negative asupra luptei împotriva corupției și a investigării fraudei bancare. De asemenea, asigurarea funcționării la propriu a Agenției de recuperare a bunurilor infracționale, creșterea eforturilor pentru a înregistra performanțe în ceea ce ține de combaterea la nivel înalt a corupției, crearea de campanii de informare pentru cetățeni privind drepturile și obligațiile pe care le au pentru a putea călători fără vize sunt alte sfaturi pentru autoritățile de la Chișinău din partea Comisiei.
Regimul liberal de vize, în pericol sau nu?
Referitor la faptul că moldovenii ar putea să nu mai beneficieze de regimul liberalizat de vize cu UE, informație care a fost vehiculată în ultimele 2 zile în baza raportului, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, a declarat că nu există astfel de riscuri.
La moment nu există astfel de premise. Raportul Comisiei Europene nu face astfel de constatări. Nu există astfel de semnale oficiale sau neoficiale din partea Comisiei sau altor instituții – a scris expertul pe Facebook.
Menționăm că raportul mai arată că a crescut esențial numărul de refuzuri în privința cetățenilor moldoveni care au vrut să ajungă în UE, însă, în același timp, a scăzut și numărul celor care stau ilegal în aceste țări. Aplicările pentru obținerea azilului în UE a scăzut în prima jumătate a anului trecut de la 1.730 la 720 sau cu 58% față de perioada similară a anului trecut. Refuzurile privind trecerea frontierelor din țările UE pentru cetățenii moldoveni a crescut în perioada 2015-2016 de la 2.725 la 4.660. Tot în acea perioadă a crescut considerabil cererile de azil în UE din partea moldovenilor, de la 1.850 la 3.675.