Formulări ambigue care admit interpretări abuzive, norme contradictorii, trimiteri la un regulament care nu există și conflicte dintre prevederile proiectului prezentat și cele ale altor acte legislative reprezintă remarcile Centrului Național Anticorupție la proiectul de lege privind o mai bună funcționare a Curții Constituționale, elaborat de Ministerul Justiției.
Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege privind Curtea Constituțională (CC) și l-a prezentat Centrului Național Anticorupție (CNA). Potrivit raportului publicat pe 1 decembrie, „în textul proiectului au fost identificate norme contradictorii și conflicte dintre prevederile acestuia cu reglementările altor acte legislative sau normative în vigoare” sau au fost depistate formulări ambigue care duc la interpretări abuzive.
Documentul Ministerului Justiției a nedumerit CNA
Astfel, Ministerul Justiției vrea ca după publicarea în Monitorul Oficial al legii privind Curtea Constituțională să fie abrogate prevederile care reglementau anterior activitatea instituției. Totuși, autorul inițiativei nu spune clar în noul document cum vor fi aprobate regulamentele interne privind activitatea Secretariatului CC, cum vor fi organizate alegerile privind desemnarea președintelui Curții, prezentarea rapoartelor de activitate sau cum va fi ales judecătorul care va înlocui președintele în cazul în care acesta va lipsi.
Referitor la modul cum vor fi organizate ședințele Curții Constituționale, expertiza anticorupție notează că prevederile din inițiativa legislativă ar putea duce la posibilitatea de a stabili reguli convenabile propriilor interese și recomandă ca participanții să fie anunțați înainte cu suficient timp sau să li se înmâneze citații. În același timp, proiectul prevede ca președintele Curții să fie ales cu majoritatea numărului de voturi pe un termen de 3 ani, însă în cazul în care acestea nu au fost acumulate să fie organizat un al doilea tur în care să fie desemnat câștigător cel care va obține cele mai multe voturi. Totuși, există și o a treia situație – dacă cei doi candidați vor obține același număr de voturi, președintele să fie ales prin tragere la sorți. Potrivit CNA, există o incertitudine în modul cum va fi ales șeful CC în ceea ce ține de drepturile, obligațiile și responsabilitățile candidaților și a celor care votează, care poate crea condiții pentru abuzuri de serviciu.
Consilierii ar putea fi numiți cu încălcarea legii
Și modul în care vor fi numiți consilierii Curții descris în document a fost criticat de experții anticorupție. Astfel, aceștia nu vor fi aleși prin concurs public, în baza unor criterii transparente și obiective de selectare în bază de merit, calificare profesională, capacitate, competență și integritate profesională, fără a admite favorizarea intereselor private și a oricăror forme de discriminare, așa cum prevede legea cu privire la integritate.
În același timp, documentul stabilește că judecătorii din cadrul CC nu pot fi reținuți, arestați și percheziționați decât în cazurile de infracțiune flagrantă, nu pot fi trimiși în judecată decât după încuviințarea prealabilă a Plenului Curții, iar urmărirea penală poate fi pornită doar de către procurorul general sau adjunctul acestuia. Ministerul Justiției „a uitat” însă să spună cine va examina aceste dosare, CNA recomandând ca judecătorii Curții Supreme de Justiție să se ocupe de astfel de cauze.
Autorul vorbește de un regulament care încă nu există
Raportul mai remarcă o gafă a autorului proiectului când au prevăzut ca ridicarea mandatului judecătorului Curții să aibă loc în cazul în care îi va fi tăiat salariul ca măsură disciplinară. Și în ceea ce ține de modul cum vor răspunde magistrații de la Înalta Curte, CNA îi face din deget ministerului, deoarece face trimitere la Regulamentul Curții Constituționale, fiind „o trimitere defectuoasă”. „La moment nu este elaborat Regulamentul Curții Constituționale. În lipsa normelor concrete privind procedura urmăririi disciplinare, prevederile art.24 devin inaplicabile. Totodată, nu putem exclude riscul strecurării unor norme discreționare, generatoare de abuzuri, în procesul de elaborare a Regulamentului”, au subliniat experții CNA.
Expertiza anticorupție a mai găsit astfel de erori și lacune și în modul în modul în care poate fi sesizată Curtea, modul în care aceste sesizări vor fi analizate, precum și adoptarea deciziilor.
Astfel, CNA îndeamnă Ministerul Justiției să refacă textul documentului în baza recomandărilor prezentate.
Potrivit calculelor efectuate, un judecător al Curții Constituționale avea stabilit pentru anul curent un salariu lunar de 26.500 de lei, fondul fiind de 318.000 de lei.
dacă există contradicții între instituții cu privire la adoptarea unor legi, înseamnă că sistemul e viu și lucrează! aici cel mai important este de sesizat că nu există un ordin ceva de sus , sau ceva de genul. Instituțiile statului sunt autonome și independente
La noi in tara Justitia a evoluat cel mai rapid, de la un rezultat nul la un rezultat maximal, mai ales dupa masurile luate, tot odata a fost adoptat un pachet de legi privind integritatea, care oferă drepturi mai mari Autorității Naționale de Integritate de a verifica averile demnitarilor.