De câte ori vi s-a întâmplat în troleibuz sau la o coadă oarecare să vă izbească un miros de măsele putrede? Halitoza sau respirația urât mirositoare, acceptată drept motiv de divorț în antichitate, este o afecțiune provocată în mare măsură de lipsa igienei dentare.
Un moldovean are nevoie de minim 3.000 de lei pe an pentru a-și îngriji dantura. Vorbim despre procedurile de bază precum o igienizare de două ori pe an, tratarea cariilor și desigur, aprovizionarea cu pastă și periuțe de dinți. În condițiile în care un salariu mediu pe economie ajunge cu greu la 5.000 de lei, iar pensia medie abia depășește 1.400 de lei este lesne de înțeles că moldovenii nu mai alocă un buget separat pentru vizita la medicul stomatolog. Cât despre periajul danturii, studiile arată că jumătate dintre moldoveni se spală pe dinți o dată pe zi, iar 10% dintre aceștia nu o fac deloc.
Moldovenii merg tot mai rar la medicul stomatolog indiferent de starea financiară pe care o au, se arată într-un studiu al Biroului Național de Statistică. În anul 2016, de exemplu, doar 3,7% din totalul populației Republicii Moldova au apelat la servicii medicale stomatologice în ultima lună. În general, serviciile stomatologice sunt accesate de populaţia cu un anumit nivel de bunăstare, notează statisticienii în studiul „Accesul populației la serviciile de sănătate” lansat în 2017.
Moldovenii nu se spală pe dinți
Pe parcursul anilor 2012-2016 ratele de adresabilitate la medicul stomatolog au scăzut pentru toate categoriile de populație, atât pentru cei săraci, cât și pentru cei mai bogați, se arată în sinteza Biroului Național de Statistică. Astfel, dacă în anul 2012 mergeau la stomatolog 4.4% dintre persoanele cu o stare financiară precară, în anul 2016 procentul acestora a ajuns la 0.7%. În 2012, aproximativ 11% dintre cetățenii înstăriți mergeau la stomatolog, iar în 2016 doar 5.1% din această categorie i-au făcut o vizită dentistului.
Orice persoană trebuie să treacă pragul unui cabinet stomatologic de două ori pe an pentru un control de rutină. Specialiștii recomandă să ne spălăm pe dinți de cel puțin două ori pe zi, să periem dinții în mod circular și să ținem periuța înclinată la 45 de grade pe suprafața dinților. De la regulile teoriei și aplicarea în practică a acestora este cale lungă, iar cei mai mulți dintre moldoveni nu respectă nici cele mai simple indicații ale unei igiene orale corecte.
[infobox maintitle=”CITEȘTE ȘI: Medicii afaceriști care vând sănătate bolnavilor” subtitle=”” bg=”teal” color=”black” opacity=”off” space=”30″ link=”no link„]
Aproape jumătate din populaţia ţării se spală pe dinţi o dată pe zi, iar 10% dintre moldoveni nu o fac deloc. Acestea sunt datele unui studiu realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje „IMAS” în anul 2012. Potrivit cercetării, 33% dintre persoanele intervievate se spală pe dinţi de două ori pe zi, iar şase% îşi periază dinţii de mai multe ori în cursul aceleeaşi zile. Totodată 3% dintre respondenți nu au vrut să răspundă la întrebările despre igiena orală.
Medicul stomatolog Dragoș Galbur declara acum câțiva ani că 95% dintre moldoveni au probleme cu dinții, iar mai mult de jumătate din populația țării nu se spală pe dinți deloc.
Cât costă o dantură sănătoasă
În România, de exemplu, 30% dintre cetățeni și-au pierdut toţi dinţii naturali, de trei ori mai mult faţă de media europeană, se menționează într-un studiu realizat de Asociaţia Dental Office Managers. În Republica Moldova lucrurile stau la fel sau chiar mai prost. „Oamenii ar trebui să meargă la stomatolog măcar o dată pe an pentru o procedură de igienizare care costă aproximativ 500 de lei la un cabinet privat. Cei mai mulți pacienți ajung la medic o dată la 2-3 ani și abia atunci când deja îi doare ceva”, spune stomatologul.
Tratarea unei carii la un cabinet privat din țară costă între 400 și 700 de lei, iar extracția unui dinte poate ajunge și la 1.000 de lei în funcție de complexitatea procedurii. „Prețurile pot varia în funcție de gravitatea stării pacientului, dar și de prestigiul clinicii și al medicului. În medie, un om are nevoie de aproximativ 2.500 de lei pentru proceduri de bază. Cei cu probleme mai grave trebuie să cheltuiască mai mult. În cazul implanturilor dentare se ajunge la zeci de mii de lei”, afirmă Ion Cherdevară. Un implant dentar complet costă în jur de 450 de euro.
Stomatologii cred că moldovenii nu cunosc importanța îngrijirii corespunzătoare a danturii. „Tinerii sunt preocupați mai mult de aspectul exterior decât sănătatea lor pe interior. Ei vin la medic doar când apar probleme mai grave”, concluzionează stomatologul Ion Cherdevară.
Suntem prea săraci pentru a ne îngriji dinții
Dacă punem la socoteală și prețul celor minim două periuțe pe care trebuie să le schimbăm pe an și a tuburilor de pastă de dinți ajungem la cel puțin 3.500 de lei pe care să îi cheltuim exclusiv pentru întreținerea danturii. În cel de-al doilea trimestru al acestui an un moldovean a avut un venit lunar mediu de 2.227 de lei, potrivit Biroului Naţional de Statistică. În aceeași perioadă de timp cheltuielile medii lunare de consum ale unui moldovean au constituit aproximativ 2.245 de lei.
Potrivit statisticilor, moldovenii cheltuiesc cel mai mult pe alimente și doar 5,5% din venitul lor este direcționat pentru serviciile de sănătate. Totodată, potrivit cifrelor oficiale un salariu mediu pe economie ajunge la aproximativ 5.000 de lei, în timp ce pensia medie în Republica Moldova este puțin peste 1.400 de lei.
La stomatolog cu Polița de asigurare
În programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală sunt incluse o serie de servicii medicale stomatologice de care moldovenii pot beneficia gratuit într-o instituție medicală de stat. Aceste servicii sunt prestate în cadrul asistenţei medicale specializate de ambulator, în cazuri de urgenţă şi programate.
Asistenţa stomatologică de urgenţă este acordată în cazuri de pulpită acută, periodontită apicală acută, periodontită apicală exacerbată, stomatită aftoasă acută, gingivită şi stomatită ulcero-necrotică acută, abces, periostită, pericoronarită, hemoragii postextracţionale, limfadenită acută, osteomielită acută, sialadenită acută şi calculoasă, sinuzită acută odontogenă, traume şi fracturi ale maxilarelor, dar și în cazul extracţiilor dentare la indicaţii medicale.
CITIȚI ȘI: EuroPass: Reforma spitalicească – mai „bolnavă” decât pacienții
În situaţii de urgenţă, persoana asigurată se poate adresa direct stomatologului din orice instituţie ce prestează astfel de servicii şi este contractată de Compania Națională de Asigurări în Medicină, fără a avea un bilet de trimitere de la medicul de familie. După expirarea orelor de program ale instituţiei stomatologice şi în zilele de odihnă, cetăţenii se pot adresa în cazurile de urgenţă în secţiile de internare ale spitalelor raionale şi la Institutul de Medicină Urgentă.
Îndreptare de la medicul de familie
Pentru asistenţă stomatologică programată persoana asigurată are nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie, iar asistenţa medicală este acordată după principiul teritorial. Asistenţa stomatologică programată include consultaţii profilactice pentru toate persoanele asigurate care presupun examinarea cavităţii bucale şi recomandări privind igiena şi profilaxia bolilor cavităţii bucale.
Totodată, în baza Poliței de asigurare copiii de până la 18 ani şi gravidele beneficiază de examinarea cavităţii bucale şi recomandări privind igiena cavităţii bucale, periajul şi detartrajul dentar, aplicarea remediilor profilactice, extracţii dentare și plombarea dinţilor.
Moldovenii aleg cabinetele stomatologice private
Chiar dacă au asigurare medicală, cei mai mulți moldoveni preferă să-și trateze problemele în cabinetele stomatologice private. Persoanele cu asigurare medicală au apelat la serviciile medicale din sectorul privat pentru a beneficia de consultația unui medic specialist (72,2%), dar și pentru asistenţa stomatologului (17,8%). Cel puțin acestea sunt cifrele afișate în studiul „Accesul populației la serviciile de sănătate”, realizat de Biroul Național de Statistică.
Într-un alt studiu efectuat de Compania Națională de Asigurări în Medicină în anul 2015 se menționează că 76% dintre respondenți au declarat că beneficiază rar şi foarte rar de servicii medicale şi consideră că au o stare de sănătate satisfăcătoare și bună.