De ce se supără judecătorii pe jurnaliști?

Pe 13 iulie moldNova.eu a publicat un articol care i-a determinat pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să se autosesizeze și să analizeze critic ce s-a scris în textul „În Republica Moldova legea o fac judecătorii cu note mici”.

Articolul, realizat în baza datelor prezentate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în documentul de politici publice „Selecția și promovarea judecătorilor – provocări și necesități”, a informațiilor de pe Transparency International, precum și a dezbaterilor din ziua prezentării studiului, i-a nemulțumit pe magistrați încât au decis să discute despre acesta la ședința CSM din 18 iulie. În cadrul ședinței, Victor Micu, președintele instituției, a spus că titlul articolului poate fi interpretat ca unul „eronat”.

Inspirația pentru titlul ne-a venit după ce am analizat niște cifre obiective: într-adevăr, mai mulți judecători (83 din 150) care nu au obținut punctajul maxim au fost numiți judecători. Pe lângă faptul că „protestul” CSM poate fi considerat drept o intervenție în activitatea redacției, considerăm că titlul articolului nici pe departe nu poate fi considerat „eronat”. Trebuie să menționăm și libertatea reporterului de a scrie și a semna materiale. Articolul 32 din Constituție, care prevede libertatea la opinie și exprimare, este în vigoare. Chiar dacă acest articol ar fi eliminat din Constituție, printr-un vot absurd în Parlament, nimeni nu poate anula vreodată gândirea critică.

Mai mult, putem duce dezbateri interminabile la tema „rolul titlurilor în mass-media online”. Suntem conștienți că titlurile formează opinia, că mulți cititori nu lecturează tot articolul și că există practica de click bait, adică titluri provocatoare menite să determine cititorul să acceseze link-ul, iar ulterior se demonstrează că textul nu conține informații relevante.

În cazul articolului nostru am adus argumentele necesare și am evidențiat întrebări pe care le considerăm valabile în orice democrație – „Cât de corect sunt numiți judecătorii?”, „Sunt aceștia cei mai buni?”, „Există și alte interese tăinuite de publicul larg?”. Uneori aceste întrebări obțin răspunsuri, alteori – nu.

În cadrul discuției de la CSM din 18 iulie președintele instituției, Victor Micu, a ținut să detalieze că atunci când se numește un judecător pe lângă punctajul dat de Colegiul de selecție se examinează și avizul Serviciului de Informații și Securitate, precum și integritatea sau capacitatea și eficiența candidaților. Victor Micu a exemplificat că există cazuri când în același raion soțul este procuror, iar soția acestuia candidează pentru funcția de judecător. În asemenea situații CSM își rezervă dreptul să aleagă un candidat cu punctaj mai mic.

Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a punctat că dacă există situații mai puțin ordinare atunci CSM ar trebui să menționeze în hotărâre motivul respingerii, tocmai pentru ca opinia publică să înțeleagă toate circumstanțele. Experții au punctat că există mai multe recomandări ale CRJM către CSM care ar trebui luate în considerare. Amintim că în cadrul CSM există un grup de lucru care analizează cum poate fi îmbunătățită legislația în materie de selecție și promovare a judecătorilor.

Trebuie să spunem că judecătorii sunt cei care emit hotărâri, în baza probelor și a „intimei convingeri”. Jurnaliștii sunt cei care scriu în baza informațiilor obținute din surse cât mai variate. Lecții de jurnalism ținute de magistrați cred că sunt inoportune, la fel cum nici jurnaliștii nu pot da lecții judecătorilor. Trebuie să amintesc că toate statele, prin diverse metode, încearcă să ascundă informații, iar jurnaliștii prin natura meseriei vor cât mai multă transparență. Cum explicăm altfel succesul Wikileaks și alte dosare mult mai răsunătoare comparativ cu numirea unui judecător dintr-un mic raion moldovenesc.

Într-un final, trebuie să amintim de portalul instante.justice.md o platformă care în loc să asigure mai multă transparență în domeniul justiției, în realitate ascunde informațiile căutate de jurnaliști.