Demiterea lui Dodon. Inițiativa lui Ghimpu este ironizată de colegii de coaliție

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunțat că deputații liberali intenționează să inițieze procedura de suspendare din funcție a președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. Conform Constituției, demiterea lui Igor Dodon poate avea loc numai dacă e aprobată prin referendum. Liberalii au pregătit proiectul de hotărâre de Parlament, având însă deocamdată 13 semnături, dar pentru ca inițiativa să fie înregistrată în Legislativ, aceștia au nevoie de 34 de semnături.

„Atât în campania electorală, cât și după, până la intrarea în funcție, președintele Dodon a făcut multe declarații care într-o oarecare măsură au stârnit nemulțumirea multor cetățeni. Șeful statului trebuie să fie un președinte echilibrat, care, respectând Constituția, garantează respectarea drepturilor omului și unitatea statului”, a declarat președintele PL, Mihai Ghimpu, luni, 16 ianuarie, într-o conferință de presă.

De ce vor liberalii demiterea lui Dodon

Potrivit acestuia, declarația care i-a făcut pe liberali să pregătească inițierea suspendării din funcție a lui Dodon, a fost cea în care acesta l-a felicitat pe autoproclamatul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu ocazia victoriei în așa-numitele „alegeri prezidențiale” din decembrie. „Această acțiune contravine articolelor 77 și 79 din Constituție”, a argumentat Ghimpu. De asemenea, Mihai Ghimpu a amintit despre declarațiile dintr-un interviu acordat agenției ruse Interfax, în care Igor Dodon a spus că integrarea Republicii Moldova în UE va avea loc fără Găgăuzia și Transnistria, iar „în cazul pierderii statalității” aceste două regiuni au dreptul la autodeterminare.

Articolul 77 din Constituției prevede că „preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”, iar în articolul 79 este menționat textul jurământului pe care îl citește președintele în momentul învestirii.

„Nimeni, nici președintele Federației Ruse nu a felicitat un președinte ales ilegal în stânga Nistrului. Este prima dată în istoria statului Republica Moldova când se întâmplă acest lucru”, a mai spus Mihai Ghimpu.

Pentru ca inițiativa liberalilor să fie înregistrată în Parlament, aceasta trebuie să aibă susținerea a 34 de deputați. Fracțiunea PL în Legislativ este compusă din 13 parlamentari. Mihai Ghimpu a recunoscut că nu a discutat subiectul în interiorul majorității parlamentare din care face parte, dar a menționat că speră că documentul va fi semnat de colegii săi.

„Noul an a început vesel”

Președintele de onoare al Partidului Democrat și vicepreședintele fracțiunii deputaților democrați, Dumitru Diacov, crede că inițiativa lui Mihai Ghimpu că este de fapt o modalitate de a anunța cauza partidului pe care îl reprezintă – unirea Republicii Moldova cu România. „Noul an a început vesel. Dodon cere demiterea ambasadorului Republicii Moldova în România, iar Ghimpu cere demiterea lui Dodon. Mihai Ghimpu a spus de vreo trei ori în cadrul conferinței că Partidul Liberal are o cauză – unirea Republicii Moldova cu România – și din această cauză vor demiterea lui Dodon, deoarece încurcă acestei cauze. Cauza Partidului Democrat este ca Republica Moldova, ca stat independent pe harta europeană, să fie o țară democrată și prosperă, să fie un partener stabil și previzibil pentru vecini”, a afirmat reprezentantul PD.

În același timp, Dumitru Diacov a afirmat că formațiunea pe care o reprezintă vrea să-i convingă pe Ghimpu și Dodon să facă același lucru. „Dacă se va demonstra că Igor Dodon întreprinde acțiuni care contravin Constituției, atunci ne vom așeza, ne vom gândi ce facem și am putea susține o astfel de inițiativă, dar acum ceea ce a făcut Mihai Ghimpu este de a-și anunța cauza partidului”, a subliniat președintele de onoare al PD.

PLDM: Nu este o intenție serioasă

Și vicepreședintele fracțiunii deputaților liberal-democrați, Vadim Pistrinciuc, s-a arătat sceptic în ceea ce privește dorința lui Mihai Ghimpu de a-l demite pe Igor Dodon. „Această acțiune al lui Mihai Ghimpu este ca și cea cu drapelele. Unul le scoate, altul le pune. Este o înțelegere între ei și Mihai Ghimpu vede în aceasta o modalitate de a reveni din groapa politică în care se află. Este un joc reciproc avantajos: unul apără valorile, iar altul atentează la ele. Nu este o intenție serioasă, fiindcă dacă era așa, Igor Dodon nu era ajutat de liberali să devină președinte”, a subliniat deputatul liberal-democrat.

Vadim Pistrinciuc a adăugat că taxările făcute astăzi de Mihai Ghimpu trebuiau să fie auzite încă din campania electorală. „Sunt și înregistrări audio care arată că Mihai Ghimpu nu dorea să o susțină pe Maia Sandu în cadrul alegerilor prezidențiale și chiar, din câte am înțeles, îl susținea într-un oarecare mod pe Igor Dodon. Situația era clară și acum ei fac un joc. Mihai Ghimpu cere ca Dodon să fie demis deși acest lucru nu se va întâmpla, deoarece procedura este cu mult mai complicată, iar Dodon rezistă și tot așa”, a menționat vicepreședintele fracțiunii PLDM în Parlament.

Președintele fracțiunii deputaților comuniști, Inna Șupac, ne-a spus că inițiativa lui Mihai Ghimpu va fi examinată în cadrul discuțiilor cu colegii PCRM din Parlament și că va fi anunțată o decizie astăzi sau mâine.

[UPDATE] Dodon este gata pentru „judecata politică”

Într-o declarație postată pe pagina sa de Facebook, purtătorul politic al lui Igor Dodon, Ion Ceban, a calificat declarațiile lui Mihai Ghimpu drept „declarații cu iz, mai curând, electoral decât politic”. Acesta a precizat că „președintele Igor Dodon este oricând gata să se prezinte pentru judecata politică în fața cetățenilor”. „Președintele Igor Dodon este gata să-și expună în mod repetat ideile și intențiile sale privind prezentul și viitorul Republicii Moldova. Noi suntem siguri, că majoritatea absolută a cetățenilor țării vor susține poziția președintelui Igor Dodon și cetățenii, o dată în plus, vor da o lecție politică aspră actualei guvernări și tuturor exponenților acesteia, inclusiv lui Ghimpu”, a mai scris Ceban.

Cum poate fi demis președintele Republicii Moldova

Conform Constituției Republicii Moldova, preşedintele poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi, adică 34, în cazul săvârşirii unor fapte prin care încalcă prevederile acesteia. În cazul demiterii se vor aplica prevederile de până la anul 2000, atunci când a fost revizuită Constituția, conform deciziei din martie 2016 a Curții Constituționale. Astfel, procedura suspendării din funcţie se va finaliza în mod obligatoriu cu un referendum, ca o consecinţă a faptului că președintele este ales de către poporul suveran, așa cum se precizează într-o publicație ce a comentat în premieră fiecare articol din Legea Supremă, editată în anul 2012. „Demiterea președintelui putea avea loc [până în anul 2000] numai în cazul aprobării acesteia de către popor”, au precizat autorii studiului, printre care Boris Negru, Nicolae Osmochescu, Corneliu Gurin, Ion Creangă, Victor Popa, Dumitru Pulbere ș.a.

Autorii comentariului au atras atenția că în niciun document nu sunt reglementate criteriile de apreciere a încălcării prevederilor Constituţiei ca o faptă pentru care președintele ar putea fi demis. „Considerăm că se are în vedere nerespectarea de către Președinte a obligaţiilor sale reglementate direct de norma constituţională. Astfel, acestea ar putea fi: refuzul de a promulga o lege după reexaminarea ei de către Parlament (art. 93 din Constituţie), lipsa acţiunilor îndreptate spre asigurarea securităţii naţionale și a ordinii publice (art. 87 din Constituţie) sau refuzul de a numi un judecător după propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii (art. 116 din Constituţie) ș.a.”, menționează autorii.

Precizăm că până în prezent, în sistemul constituţional din Republica Moldova nu a fost declanșată nicio procedură de demitere, de aceea aceasta nu a fost reglementată mai detaliat prin lege.

---

La redactarea textului a contribuit Virginia Nica