Planul Guvernului pentru a aloca 7 miliarde de lei regiunilor din Republica Moldova depinde foarte mult de donatorii externi. Mai mult de jumătate din banii anunțați de Partidul Democrat în cadrul briefingului săptămânal sunt de fapt fonduri care ar trebui să vină din Germania, Suedia, România, Banca Mondială sau Uniunea Europeană. Anunțul făcut de Vitalie Gamurari, purtătorul de cuvânt al PDM s-a referit la Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regionale 2016-2020. Cancelaria de Stat atenționase Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC) în procesul de elaborare a strategiei că obiectivele nu sunt stabilite realist și măsurabil.

sat moldova
Satul Cărpineni, raionul Hânceşti FOTO: Sandu Tarlev

Cifra de 7 miliarde lei anunțată de purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Vitalie Gamurari, este confirmată de Igor Mălai, funcționar în cadrul Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Regionale. Banii vor veni din bugetul de stat și din surse externe.

Plan de acțiuni adoptat cu întârziere

Parlamentul a adoptat pe 13 octombrie 2016 legea pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru anii 2016-2020. Documentul prevede direcțiile strategice de dezvoltare regională și obliga Guvernul în termen de trei luni să elaboreze și să aprobe Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei. Trei luni au expirat la sfârșitul lunii ianuarie 2017 și planul nu fusese aprobat, totuși subiectul a fost abordat în iunie 2017 la ședința săptămânală a Partidului Democrat. Aceștia au anunțat că premierul va veni cu detalii despre proiectul ambițios, iar la ședința Guvernului din 8 iunie subiectul s-a regăsit pe ordinea de zi.

Cei mai mulți bani vor fi direcționați către drumuri regionale și locale, peste 1,9 miliarde lei. Din această sumă 1,52 miliarde sunt bani dați de Banca Mondială, iar restul provin din Fondul național de dezvoltare regională. Peste 1,68 miliarde lei vor fi direcționați pentru proiecte de alimentare cu apă și canalizare, din această sumă 1,18 miliarde lei sunt așteptanți de la guvernele Germaniei, României, Suediei, Elveției, SUA și din negocieri cu Uniunea Europeană.

Chiar dacă cei mai mulți bani vor merge pentru proiecte de infrastructură Guvernul nu a uitat să includă și activități precum „organizarea meselor rotunde de diseminare a bunelor practici” pentru care va da 200 de mii de lei. Tot 200 de mii de lei au fost bugetați pentru a „sensibiliza comunitățile asupra cooperării intercomunale în domeniile gestionării deșeurilor solide și alimentării cu apă și canalizare”. Conform hotărârii de Guvern ce se discută în iunie acțiunea de senzibilizare trebuia desfășurată în primul trimestru din 2017.

Obiective mărețe fără suport bugetar

Atunci când se elabota strategia și planul, Cancelaria de Stat și Ministerul Finanțelor au contestat modul în care sunt formulate obiectivele strategiei precum și lipsa suportului bugetar. Avizul Cancelariei de Stat amintea autorilor strategiei că obiectivele trebuie formulate SMART, astfel încât să fie specifice, măsurabile, posibil de atins, realiste și ancorate în timp. De exemplu, primul obiectiv specific „Asigurarea accesului la servicii și utilități publice calitative” nu explică în cât timp va fi realizat, ce anume urmează a fi măsurat și nu putem constata dacă este sau nu realist. Ministerul Finanțelor atenționase că perioada 2016-2018 este una de austeritate bugetară.

Pentru comparație în Strategia națională de dezvoltare Moldova 2020, la obiectivul „drumumuri, bune oriunde” guvernul se angajase ca până în 2020 să repare 1900 km de drumuri naționale și 4900 de km de drumuri locale. Din drumurile naționale, 38% ar trebuie să fie în stare foarte bună și 42% stare bună. La același obiectiv este măsurat și micşorarea numărului de decese cauzate de accidente rutiere. La o populație de un milion de cetățeni, numărul deceselor cauzate de accidente ar trebuie să scadă de la 120 în 2010 la 60 decese în 2020.

Amintim că relațiile dintre donatorii internaționali și Republica Moldova au devenit tensionate în 2015, după izbucnirea scandalului cu „frauda bancară” și suportul a fost suspendat. Finanțarea a fost reluată la sfârșitul anului 201. În raportul Curții de Conturi a Uniunii Europene din septembrie 2016 se menționează că suportul bugetar oferit Republicii Moldova a avut un impact limitat. Alte concluzii ale europenilor sunt că proiectele sprijinite au fost relevante pentru țară, însă rezultatele proiectelor nu au fost întodeauna sustenabile. În 2017 relațiile dintre UE și Republica Moldova devin iarăși tensionate, mărul discordiei în acest caz fiind starea democrației și schimbarea sistemului electoral.

Reforma Guvernului?

Atunci când au elaborat Hotărârea de Guvern se pare că autorii au uitat de reforma Guvernului. Conform informațiilor publicate de Centrul de Implementare a Reformelor mai multe ministere vor fi comasate. Totuși Hotărârea oferă împuterniciri și sarcini pentru anul 2020 pentru ministere care ar trebui să dispară în 2017.

Guvernul a aprobat, astăzi, 8 iunie, în cadrul ședinței,  planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru anii 2016-2020.

4 comentarii

  1. O altă soluție pentru dezvoltarea țării nici nu există, doar continuarea cursului UE și investițiile externe

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*