Bugetul Capitalei Republicii Moldova pentru anul 2018 i-a interesat mai puțin pe angajații Primăriei, consilierii municipali și reprezentanții societății civile care au participat astăzi la prima ședință dedicată viitoarelor cheltuieli și venituri ale Chișinăului. Cel puțin asta am înțeles noi după ce am urmărit discuțiile din sala de ședințe a Primăriei – acestea au fost dominate de găsirea unui consens privind denumirea întrunirii: e dezbatere publică sau sunt consultări publice? Nici juristul Primăriei nu a putut clarifica acest aspect. Singurul lucru clar a fost că autoritățile municipale vor intra în noul an cu un deficit bugetar de peste 270 de milioane de lei.
În debutul ședinței primarul interimar Silvia Radu le-a urat bun venit celor prezenți la „dezbaterile publice referitoare la bugetul municipiului Chișinău pentru anul 2018”. Această exprimare i-a băgat în ceață pe participanții la discuții. Unii au remarcat faptul că Primăria a încălcat niște proceduri legale și că întâlnirea nu poate fi considerată o dezbatere publică. „Eu cred că această ședință este doar o primă ședință de dezbateri publice. Bugetul a fost publicat pe 1 noiembrie, dar vor mai urma dezbateri publice pe marginea acestui subiect și în continuare. Este o structură în formă de proiect, nu este aprobată și a venit din experiența anilor trecuți”, a precizat primarul interimar.
Veniturile planificate de Primăria Chișinău în 2018
Înainte însă ca această problemă a termenilor să intervină, șefa Direcției Finanțe din cadrul Primăriei, Zinaida Jalobă, a prezentat pe scurt conținutul proiectului de buget pentru anul 2018. „La partea de venituri se propune suma de peste 3 miliarde de lei, iar la cheltuieli 3,9 miliarde de lei cu un sold bugetar de peste 279 de milioane de lei”, a declarat aceasta. Astfel, veniturile Primăriei în anul 2018 vor fi acumulate din impozitul pe venitul persoanelor fizice (peste un miliard de lei), impozite pe proprietate (190 de milioane de lei), taxe locale (192 de milioane de lei), dar și din transferuri de la bugetul de stat (1,8 miliarde de lei). De altfel, jumătate din veniturile la care speră Primăria vor veni din bugetul de stat, la fel ca în anii trecuți.
CITIȚI ȘI:
Câți bani plătește un chișinăuian direct în bugetul Primăriei
Din această categorie fac parte transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat pentru învățământ, asigurarea și asistența socială și școli sportive, transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat pentru infrastructura drumurilor și transferuri din Fondul Republican de susținere socială a populației. Totodată, Zinaida Jalobă a precizat că municipalitatea varsă mai mulți bani în bugetul statului decât primește înapoi prin aceste transferuri, referindu-se la activitatea agenților economici din Capitală.
Primăria investește în educație
La capitolul cheltuieli, în anul 2018 autoritățile din Chișinău vor să investească cei mai mulți bani, ca de obicei, în învățământ. Autorii proiectului au alocat în acest sens suma de 1,8 miliarde de lei. Pentru protecția socială s-au alocat aproximativ 320 milioane de lei, pentru cultură – 158 de milioane de lei, iar pentru ocrotirea sănătății – 75 de milioane de lei. Cifrele menționate de Jalobă în cadrul ședinței sunt diferite față de cele incluse în proiectul bugetului municipal publicat pe site-ul oficial al Primăriei Chișinău. În documentul respectiv, se arată că pentru protecția socială, de exemplu, s-au alocat 309 milioane lei și nu 320 de milioane.
Dezbateri despre… dezbateri și consultări
În cadrul ședinței, care a durat aproximativ o oră și 20 de minute, n-a fost loc de opinii privind proiectul bugetului și recomandări în acest sens, întrucât a intervenit o neclaritate. Unii din cei prezenți au remarcat că această întâlnire nu poate fi considerată o dezbatere publică. Astfel, timp de oră și ceva toată lumea a încercat să rezolve misterul: participă la o dezbatere publică sau la niște consultări publice.
Expertul economic Sergiu Ungureanu a remarcat că Primăria Chișinău a încălcat o serie întreagă de proceduri. „În primul rând, acestea nu pot fi considerate dezbateri publice care se anunță cu o zi înainte. Aceste dezbateri trebuie anunțate cu 15 zile înainte ca să aibă loc. Sunt o serie de încălcări de procedură. S-a făcut poate așa, ca experții să nu vină la discuții”, a presupus acesta. „Haideți să le considerăm consultații și nu dezbateri publice”, a punctat Ungureanu.
Silvia Radu a grăbit procesul cu „intenții bune”
În replică, Silvia Radu a ținut să explice că a semnat dispoziția de organizare a așa-ziselor dezbateri publice, având intenții bune. „Vom considera pe viitor ceea ce spuneți dumneavoastră. Am provocat această procedură anticipat din bună intenție. Anul trecut, bugetul Primariei a fost aprobat in luna iulie, ceea ce este un lucru inadmisibil. Primăria nu poate funcționa eficient fără un buget aprobat la timp. Facem aceste dezbateri pentru a auzi sugestii și pe viitor să nu comitem greșeli și să nu omitem considerațiile dumneavoastră”, a lămurit Silvia Radu.
De altfel, în dispoziția semnată de primarul interimar pe data de 27 noiembrie se arată că urmează să aibă loc consultări publice pentru aprobarea Bugetului municipiului Chișinău pentru anul 2018, nu dezbateri publice.
Viceprimarii care conduc orașul nu fac diferența între dezbateri și consultări publice?
La un moment dat, primarul interimar s-a scuzat și a spus că este nevoită să plece întrucât „a intervenit o urgență”. Silvia Radu l-a rugat pe viceprimarul Nistor Grozavu să-i țină locul. Acesta a mărturisit că nici el nu știe dacă discuțiile din cadrul ședinței se încadrează în categoria dezbaterilor publice ori a consultațiilor publice. „Vom consulta departamentul juridic. Chemați-l, vă rog, pe domnul Bogdan. Vom consulta și Cancelaria de Stat pentru a nu face greșeli”, a specificat viceprimarul.
Situația a devenit de-a dreptul hilară atunci când nici şeful Direcţei Asistență Juridică din cadrul Primăriei nu a putut lămuri dilema. „Această întrebare se ridică permanent privind procedura de implementare a dezbaterilor publice. Mai este și noțiunea de consultări publice. Din păcate, nu mă pot expune cu privire la această ședință. În cazul în care se constată că nu a fost respectată procedura prevăzută în Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea dezbaterilor publice, putem să o considerăm ca consultări publice”, a spus Valeriu Bogdan. „Legea privind finanțele publice locale prevede două termene pentru aprobarea bugetului. Până pe 20 noiembrie trebuie aprobat bugetul în prima lectură și până pe 10 decembrie – în a doua lectură”, a specificat acesta.
Bugetul pentru 2018 va fi adoptat cu „o mică întârziere”
Consilierul municipal din partea Partidului Liberal Democrat Adrian Culai și-a îndemnat colegii să lase discuțiile detaliate pentru o altă întâlnire, atunci când vor examina proiectul în a doua lectură. „Vreau să vă amintesc că abia în dezbaterile privind aprobarea proiectului în a doua lectură vorbim pe larg despre structura bugetului. Acum noi trebuie să vorbim despre aceste trei cifre (venituri, cheltuieli, sold bugetar – n.r), după aceea vor urma conform procedurii dezbateri publice pentru a doua lectură. Este o diferență între consultări publice și dezbateri publice. Aceasta ce avem noi acuma, noi trebuie să discutăm anume trei cifre și atât. Vă rog să începem consultările”, a fost precizarea consilierului municipal pe la jumătatea ședinței.
Și Nistor Grozvu a spus că cele mai importante vor fi dezbaterile pentru aprobarea proiectului bugetului în lectura a doua. „În cel mai rău caz, documentul va fi adoptat în luna februarie 2018, ceea ce reprezintă doar „o mică întârziere”.
Eugenia Cebanu, consilier municipal socialist, a fost printre puținii care au vorbit la subiect și a propus mai multe modificări a bugetului Chișinăului pentru anul 2018. Aceasta s-a arătat nemulțumită de faptul că Direcției Sănătate i se oferă bani pentru a efectua lucrări de reparații. „Solicit ca în lectura a doua să se specifice că Direcția Sănătate se ocupă doar de serviciile medicale, iar Direcția Educație să se ocupe de învățământ. Cele 38 de milioane de lei să fie luate de la Direcția Sănătate și transferate Direcției construcții capitale care are atribuțiile să facă aceste lucrări”, a sugerat Eugenia Cebanu.
Până la votul final pentru aprobarea bugetului Capitalei însă, mai urmează ca liderii locali să stabilească dacă vor mai organiza vreo dezbatere publică sau alte consultări legate de viitoarele venituri și cheltuieli ale administrației Chișinăului și care dintre acestea vor fi în beneficiul locuitorilor.