Mulți moldoveni preferă ajutorul social în locul unui loc de muncă. În anul 2016, Republica Moldova a cheltuit peste 500.000 de lei pentru 207.000 persoane care au beneficiat de o formă de ajutor social, iar mulți dintre ei fără să-l merite. Cetățenii apți de muncă parazitează primind bani de la stat, iar uneori lucrează zilieri.
Ajutor social pentru… alcool
În satul Capaclia din raionul Cantemir sunt foarte mulți moldoveni apți de muncă, dar care primesc ajutor social pentru că nu vor să muncească. „Marea majoritate (60%-80%) ar putea să lucreze, dar nu vor, deoarece preferă să stea pe ajutor social. Ar fi bine dacă acești bani i-ar folosi pentru copii, dar ei sunt cheltuiți pentru băuturi alcoolice. Există oameni invalizi, mame care îngrijesc de copii – aici nu se discută. Nu atingem invalizii și mamele care îngrijesc copiii, deoarece ei chiar nu pot lucra, iar mamele trebuie să-și crească copiii. Dar când vezi oameni sănătoși care la ora 9 dimineața sunt cu nasul roșu de băutură, atunci îți pui niște întrebări. Eu vorbesc despre oamenii care sunt înscriși la Oficiul Forței de Muncă din raionul Cantemir”, spune Alexei Busuioc, primar de Capaclia.
„Hai Vasile să lucrăm”
Astăzi locuiesc în țara noastră oameni care trăiesc din alocații sociale. Cursurile de recalificare nu mai sunt o soluție. Nici voluntariatul sau munca în folosul comunității nu-i atrage.
Ei parazitează. Se folosesc de o lacună legislativă. În timpul iernii, îl rogi, hai Vasile, hai dute la bătrâna (…), vai de capul ei, și fă-i o cărare. „Dle primar, nu ai dreptul să mă pui la lucru”, îmi răspunde. Banii sunt publici la urma urmei. Avem oameni bolnavi care chiar nu pot lucra, dar alții parazitează, menționează primarul Alexei Busuioc.
Dacă până acum șomerii s-au mulțumit cu banii de la stat și își petreceau timpul în barul din sat, atunci din anul 2018 aceștia vor fi obligați să găsească timp și pentru activități comunitare la solicitarea primarului. Legea care prevede că șomerii care primesc ajutor social de la stat vor trebui să lucreze în folosul societății, dacă primarul localității le va cere acest lucru, a fost votată în lectură finală de către deputații de la Chișinău. Cetățenii apți de muncă care nu se vor conforma noilor prevederi legale riscă să rămână fără ajutorul social. Astfel, noul document este de un real folos pentru toți primarii din Moldova. „Legea este foarte, dar foarte favorabilă. Sunt mulți profitori. El în sat e mare vedetă, stă pe ajutor social, dar acum va trebui să lucreze. Avem de curățat zăpada în sat, tranșee etc. Aceștia au între 35-60 de ani. Șomerii care primesc ajutor social nu trebuie să dețină cotă de pământ, casă, mașină sau surse financiare de existență, dar sunt și excepții – când ei sunt proprietari de pământ”, precizează Busuioc.
Primarul de Capaclia a ținut să sublinieze că noua lege are și riscuri, precum introducerea unei noi forme de sclavagism. „În primăriile unde nu vor fi primari onești trebuie de verificat, deoarece șomerii să nu muncească acasă la primar sau la cumătru. Dar eu totuși vreau să cred că majoritatea colegilor sunt băieți cinstiți și nu au interese obscure”, mai comentează Alexei Busuioc.
Șomerii care vor să lucreze
Am încercat să aflu care-i situația șomerilor cu ajutor social și în alte localități din țara noastră, însă primarii m-au asigurat că la ei în sat toți primesc bani pe bună dreptate. Bunăoară, în satul Slobozia Mare din raionul Cahul sunt zece persoane care primesc bani de la stat. Localnicii sunt gata de muncă, dar nu au unde lucra. „Nu vreau să-i cataloghez că nu vor să muncească, deoarece nu sunt oferte pe piața muncii. Chiar nu au unde se angaja. Ce le oferim noi? Vara sunt încadrați la munci sezoniere”, mărturisește Valentina Carastan, primar de Slobozia Mare. Carastan spune că legea este bună, dar primarii au prea multe sarcini fără acoperire financiară. „Avem foarte multe competențe, dar vom vedea cum va fi mecanismul de implementare. E o muncă în plus. Să merg eu să-l verific în teren cum lucrează, cum mătură, ca un fel de brigader. La noi primăria e mare și voi delega, dar în satele mici va face tot primarul”, adaugă Valentina Carastan.
Moldovenii nu fac voluntariat
Primarul satului Carahasani, Vladislav Cociu, susține că din anul 2018 se va ocupa serios de capul celor care primesc ajutor social „degeaba”. „Sunt mulți oameni apți de muncă care pot aduce profit, dar s-au transformat în paraziți sociali. Noi în ultimul timp promovăm dezvoltarea socială, dar mai puțin ne axăm pe economie. O să ajungem că nu vom avea bani în fondul de pensii. Nici dvs., dar nici eu nu vom avea de unde primi pensii. Noi o să ne ocupăm serios. Avem o mulțime de probleme care trebuie rezolvate. Fiecare vrea să fie plătit. Nu vor să facă voluntariat. E foarte greu să pui pe cineva să facă ceva pentru societate. Vom putea schimba lucrurile spre bine prin așa lege și metodă de lucru”, încheie primarul de Carahasani, raionul Ștefan Vodă.
În perioada 2015-2017, în raionul Strășeni s-au înregistrat circa 470 de șomeri care au primit în mediu câte 690 de lei pe lună, potrivit datelor oferite de Consiliul Raional Strășeni. În ultimii 3 ani, în Republica Moldova peste 500.000 de persoane din 240.000 de familii au primit cel puțin o plată de ajutor social. Din bugetul de stat s-a dat peste 1 milion de lei pentru ajutorarea lor. În mediu, acestea primesc un ajutor financiar care variază între 720 și 1.528 de lei pe lună, arată datele prezentate de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova.
În anul 2018, veniturile la bugetul asigurărilor sociale vor constitui peste 19 miliarde de lei, cu o creștere de peste un miliard jumătate de lei mai mult decât în anul 2017. Astfel, resursele generale ale bugetului asigurărilor sociale de stat vor fi 65,2%, iar transferurile de la bugetul de stat – 34,8%.