Dodon adună la Președinție oameni controversați: anti-unioniști și ideologi ai moldovenismului

După 8 ani de la schimbarea regimului comunist de la Chișinău, timp în care majoritatea funcționarilor fie au fost lăsați în funcție de către partidele proeuropene, fie au revenit pe rând în fotoliile instituțiilor statului, astăzi președintele socialist de la Chișinău, Igor Dodon, continuă această practică. Mai mult decât atât, acesta a chemat la Președinție oameni care s-au remarcat de-a lungul timpului prin declarații controversate sau decizii care nu au avut cele mai bune rezultate.

Președenția Republicii Moldova
Președenția Republicii Moldova FOTO: Sandu Tarlev

Vineri, la Chișinău, Igor Dodon a anunțat că a semnat un decret cu privire la instituirea Consiliului societății civile pe lângă președintele Republicii Moldova, inclusiv componența nominală a consiliului care va fi compus din 15 comisii de profil. Potrivit acestuia, prima ședință în format lărgit a acestuia va avea loc în septembrie 2017, unde urmează să fie discutată agenda de activitate până la finele anului și prioritățile pentru 2018.

Noi am decis să amintim cine sunt cei pe care Dodon a preferat să-i aducă la Președinție și de ce acest lucru poate fi calificat cel puțin controversat.

Juristul comuniștilor

Astfel, președinte al Comisiei pentru integritate și expertiză juridică a fost numit Pavel Midrigan, doctor în științe politice și conferențiar universitar. Acesta a lucrat ca și judecător în Chișinău în anii 1990-1992. În perioada 2000-2001 a fost membru al grupului de lucru pentru elaborarea Codului civil, iar din 2005 până în 2010 – membru al Comisiei Electorale Centrale, numit de Partidul Comuniștilor.

Pe 22 mai 2015 a candidat pentru funcția de președinte al Uniunii Avocaților din Moldova, dar a pierdut cursa. În ultimii ani acesta a apărat interesele mai multor funcționari care au activat în perioada comuniștilor (2001-2009). Astfel, Midrigan a fost avocatul care l-a reprezentat pe fostul ministru de Interne comunist Gheorghe Papuc în instanţa supremă, când acesta a fost achitat în dosarul în care era învinuit de neglijență în serviciu soldată cu moartea lui Valeriu Boboc. Acesta a insistat că clientul său nu se făcea vinovat nici de abuzul pentru care a fost amendat anterior. (Sursa)

Pavel Midrigan a mai fost juristul PCRM, l-a apărat pe fostul procuror general Valeriu Gurbulea în dosarul în care o acuza pe fosta funcționară de la Primăria Chișinău Svetlana Chifa de facilitarea adopției ilegale a unui copil.

Într-o emisiune moderată de fostul lider PPCD Iurie Roșca acesta lăuda fosta guvernare comunistă care a refuzat să colaboreze cu FMI: „Vreau să aduc aminte că pe timpurile pe care le numesc ei (liderii partidelor proeuropene de la Chișinău – n.n.) sombre (de fapt, sumbre – n.n.), pe timpurile comuniștilor am avut o perioadă când noi cu FMI-ul de departe dădeam binețe unul la altul și fiecare își căuta de treaba lui și nu s-a întâmplat nimic strașnic că noi nu am colaborat cu FMI-ul. Noi aveam o practică internațională – acolo pe unde a mers FMI-ul nu prea vedeam mari progrese și excepții nu-s”.

Constituționalistul preferat al lui Voronin

Comisia pentru constituționalitate și drepturile omului va fi condusă de Dumitru Pulbere, fost președinte al Curții Constituționale (CC) în perioada 2007-2011. Opinia publică ține minte că Pulbere s-a remarcat prin faptul că a primit, de rând cu toți membrii CC câte un ceas de la fostul șef de stat comunistul Vladimir Voronin, după care a fost demis pentru că a făcut declarații politice. În 2006 a fost decorat cu medalia Meritul Civic, iar în 2009 – cu Ordinul Republicii.

În mai 2011, președintele interimar Marian Lupu l-a inclus pe Dumitru Pulbere într-un consiliu național pentru „reformarea organelor de ocrotire a normelor de drept”. Acesta însă a refuzat propunerea: „Consider că funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pe care o deţin actualmente, este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept”.

În septembrie 2011, în plină criză politică la Chișinău, Dumitru Pulbere a declarat că Parlamentul va trebui să fie dizolvat dacă nu reușește să aleagă un președinte. Alianța de guvernare l-a criticat pentru aceasta, iar la scurt timp, Pulbere a fost demis din funcție.

În anul 2013 Ziarul de Gardă scris că Dumitru Pulbere locuieşte într-o casă impunătoare, care valora la acea vreme pe piaţa imobiliară aproximativ 1 milion de dolari. Acesta și-a construit locuința după ce Guvernul Tarlev I-a pus la dispoziție 400.000 de lei în 2002, bani acordați din Fondul de rezervă al Executivului. Pe lângă terenurile cumpărate de la primărie, ex-judecătorul constituţional se pare că şi-a construit „conacul” şi pe un teren ocupat ilegal, aflat în proprietatea mun. Chişinău (sursa).

În februarie 2015, fostul judecător al CC a încercat să se implice în politică alături de Renato Usatîi, actual lider al Partidului Nostru. Astfel, la congresul de constituire al formațiunii, din februarie 2015, Dumitru Pulbere a fost ales în componența Consiliului Național Politic al Partidului Nostru.

În iunie 2017, Dodon a declarat că a creat o „comisie obștească”, în care l-a cooptat pe „unul dintre cei mai buni experți constituționali de la noi cu care ne-am înțeles că vom începe lucrul la o nouă Constituție, luând în considerare reintegrarea țării”.

Jurnalista care „rescrie” istoria Basarabiei de la Tiraspol

Nici domeniul mass media nu a fost lăsat de izbeliște, fiind acordat așa-numitei Comisii pentru mass-media și comunicare, care va fi condusă de Elena Pahomova. Aceasta activează în televiziune din 1998. A lucrat anterior la posturile de la Chişinău NIT, ORT-Moldova, TV 7, Publika TV, iar în luna decembrie 2013 a plecat la Tiraspol să fie redactor principal al postului de televiziune „Primul Transnistrean/Первый Приднестровский”. În februarie a revenit la Chișinău, fiind nemulțumită de o lege a presei în regiunea transnistreană promovată de noul lider separatist, Vadim Krasnoselski.

Cu un an mai devreme, în august 2016, Elena Pahomova împreună cu fostul viceministru de Externe din perioada comuniștilor Valeriu Ostalep au realizat filmul „Basarabia. 1918”, distribuit pe pagina electronică a PCRM. Ideea pe care o transmite filmul este că după unirea Basarabiei cu România populația din stânga Prutului a dus foamete, oamenii și-au pierdut pământurile, erau umiliți de români, iar minoritățile naționale – asuprite. Mai mult decât atât, autorii îl citează pe deputatul român Nicolae Alexandri, care ar fi spus că „timp de jumătate de an românii au rusificat Basarabia mai mult decât au făcut-o rușii în 100 de ani. Noi suntem gata să ne unim cu oricine, numai să ne rupem de Regatul românesc…”.

În prezent, Pahomova este producător la postul de televiziune NTV-Moldova, controlat de socialiștii de la Chișinău, acolo unde acțiunile șefului statului, dar și ale PSRM sunt prezentate exclusiv în contexte pozitive.

Chirurgul statalist

Comisia pentru sănătate va fi condusă de Eva Gudumac, specialistă în chirurgia pediatrică. Aceasta a fost deputat comunist, fost coleg cu actualul președinte de la Chișinău. Pe 2 februarie, Dodon a declarat că vrea să instituie o nouă sărbătoare în Republica Moldova care să se numească „Ziua statalității”, dar și să fie aprobat prin lege drapelul istoric al Țării Moldovei – „cel roșu cu cap de bour”. Atunci, acesta a înmânat câteva ordine unor persoane care, în opinia lui, au luptat pentru „statalitatea Moldovei”, printre aceștia găsindu-se inclusiv Eva Gudumac.

„Urmașul” lui Ștefan cel Mare?

De tineret se va ocupa Dumitru Roibu, și el un promotor al „patriotismului moldovenesc”. În decembrie 2016 acesta a anunțat lansarea mișcării „Urmașii lui Ștefan cel Mare”, înregistrată la Ministerul Justiției. Potrivit acestuia, mișcarea are ca scop „educarea unei clase de tineret puternice, capabilă să reziste manipulărilor și jocurilor venite din exterior, cărora noi suntem supuși și din cauza cărora țara noastră are de suferit”.

Dumitru Roibu a fost inclus în topul anti-unioniștilor de la Chișinău de moldNova.eu.

Ministrul care a irosit milioane pentru Istoria Moldovei, decorat de Dodon

Igor Dodon a adus în actualitate și un alt funcționar din perioada comuniștilor. Este vorba de Valentin Beniuc, care va conduce Comisia pentru cultură, educație și știință. În august 2003, Vladimir Voronin l-a numit pe acesta ministru al Educației. Cum a gestionat Beniuc acest domeniu am scris în articolul „Educația din Moldova în timpul comuniștilor. Milioane de lei irosiți pentru rescrierea istoriei sau mobilarea cabinetelor”.

Educația din Moldova în timpul comuniștilor. Milioane de lei irosiți pentru rescrierea istoriei sau mobilarea cabinetelor

Beniuc a fost unul din cei care i-au cerut liderului comunist să introducă în școli obiectul de studiu Istoria Moldovei. La începutul acestui an, fostul ministru al Educației a intrat în grațiile lui Dodon, fiind decorat pentru „statalism”. În anul 2005, Valentin Beniuc l-a consultat pe istoricul moldovenist Sergiu Nazaria la teza „Federaţia Rusă în contextul proceselor politice internaţionale contemporane”. După ce a plecat de la minister, Beniuc a fost numit manager al Institutului de Relații Internaționale din Moldova (IRIM).

Sindicalistul care a plecat cu comuniștii și revine cu socialiștii

Un alt apropiat al comuniștilor din perioada 2001-2009 a fost președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Leonid Manea. Acesta va conduce Comisia pentru protecția socială, ocrotirea familiei și copilului. De numele acestuia sunt legate mai multe articole jurnalistice despre înstrăinarea ilegală a unor sanatorii și a patrimoniului sindicatelor.
În anul 2005, acesta a decorat cu Ordinul de Onoare de Voronin pentru „merite deosebite în dezvoltarea mişcării sindicaliste, contribuţie substanţială la protecţia socială a salariaţilor şi activitate metodico-organizatorică şi obştească prodigioasă”.
Acesta a demisionat de la conducerea CNSM în septembrie 2009, odată cu schimbarea guvernării, invocând probleme de sănătate.

Stepaniuc mai încearcă o dată să învie moldovenismul

Unul din ideologii Partidului Comuniștilor de la începutul anilor 2000 și cunoscut promotor al teoriei moldoveniste, Victor Stepaniuc, va conduce Comisia pentru consolidarea statalității și reintegrarea țării. În 1996 ajunge deputat pe lista Blocului electoral „Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate-Единство”, fiind reales în această funcție deja pe listele PCRM în scrutinele ordinare din 1998 și 2005, precum și în cele anticipate din 2001 și 2009. Din 1998 și până în 2008 a condus comisia parlamentară responsabilă de tineret, sport, turism și mass media. În anul 2005 Victor Stepaniuc a fost ales secretar pe probleme de ideologie, membru al Comitetului Central şi al Comitetului Executiv Politic al PCRM. Prin decret prezidențial în anul 2008 trece din Parlament în Guvern, în funcția de viceprim-ministru în Guvernul Tarlev 2 şi Guvernul Greceanîi.

După ce a părăsit PCRM în decembrie 2009 din cauza că formațiunea a decis să boicoteze alegerile prezidențiale, Stepaniuc a avut mai multe tentative de a reveni în politică, dar fără vreun rezultat. Abia cu obținerea rezultatelor bune de către socialiști în alegeri, Stepaniuc a început să se apropie de Dodon, ca astăzi să facă parte din consiliul societății civile creat de șeful statului.

Democrata din echipa lui Dodon

Comisia pentru relații interetnice va fi condusă de Elena Beleacova. Aceasta este membru al Partidului Democrat, a fost director al Biroului Relații Interetnice, care s-a remarcat prin fraza: „Moldova este patria tuturor cetăţenilor ei, indiferent de etnie”.
Numele lui Beleacova se găsește și în articolele legate de „furtul miliardului”. Mold-street.com a scris în aprilie 2016 că un litigiu între doi oameni de afaceri scoate la iveală că Elena Beleacova nu şi-ar fi declarat conturile de milioane ale unui off-shore. În declaraţiile de avere Elena Beleacova nu menţionează nicăieri că ar fi beneficiar al firmei off-shore „Mitta Group”, înregistrată pe Insulele Virgine Britanice. Documentele relevă că, din momentul înregistrării acestei companii pe 19 aprilie 2007, beneficiar şi reprezentant este Elena Beleacova. La fel nu declară nici faptul că a folosit banii din cele două conturi (unul în dolari şi altul în euro) ale Mitta Group de la Rietumu Banka pentru diverse cheltuieli, inclusiv în perioada când ocupa o funcţie publică. De exemplu în perioada când avea loc operaţiunea „titirezul”, despre care a vorbit odată fostul guvernator Dorin Drăguțanu, Beleacova şi-a completat de câteva ori contul de card cu sume de 800, 1.000, 3.400 şi 5.000 de dolari. Potrivit extraselor din conturi, în perioada 29 mai 2007-3 februarie 2014 prin cele două conturi administrate de Beleacova au trecut peste 8 milioane de dolari şi 2,39 milioane euro.

Diplomatul și cnezatul

De culte și patrimoniu cultural se va ocupa fostul ambasador al Republicii Moldova Victor Borșevici. Acesta a intrat în lista apropiaților lui Dodon mai ales pentru declarațiile sale antiromânești și promoldoveniste. Spre exemplu, în septembrie 2014, la un eveniment organizat de PSRM, consacrat „aniversării a 655-a de la fondarea statului moldovenesc”, Borșevici a declarat că „pe harta secolelor XIV-XV nu era Ucraina sau Estonia sau România sau Letonia, dar cnezatul Moldovei deja exista”.

Ex-ministrul care oferă „exemplul Donbasului”

Comisia pentru veteranii Forțelor Armate, ai organelor de drept și participanții la conflictele militare i-a fost oferită lui Victor Gaiciuc, fost ministru al Apărării, tot în perioada guvernării PCRM. Acesta a fost demis din funcție după ce Consiliul Suprem de Securitate l-a criticat pentru că a tolerat lipsa unei evidențe reale a patrimoniului militar al Armatei Naționale și cazurile de încălcare a drepturilor militarilor în termen. Ulterior, în 2005, Victor Gaiciuc a fost numit în funcția de ambasador în Regatul Belgiei și reprezentant al Republicii Moldova la NATO. Până la finalul mandatului său, liderul comunist Vladimir Voronin a avut grijă să-l decoreze cu Ordinul „Serviciul Patriei” clasa III, pentru merite în asigurarea capacității de apărare a statului și contribuție la dezvoltarea colaborării dintre Republica Moldova și alte state și organizații internaționale.

Victor Gaiciuc are legătură directă cu actualul președinte de la Chișinău. Ziarul de Gardă a scris că în luna septembrie 2011 Igor Dodon l-a cununat pe Sergiu Gaiciuc, fiul mai mic al fostului ministru al Apărării.

În noiembrie 2016, Gaiciuc, în calitatea sa de preşedinte al Uniunii Ofiţerilor din Republica Moldova, a făcut declaraţii scandaloase cu referire la conflictul militar din estul Ucrainei. În cadrul unei conferinţe la Academia de Ştiinţe a Moldovei, Gaiciuc a menţionat că exemplul Donbasului este demn de toată admiraţia, având în vedere că rebelii din regiune au reuşit să opună rezistenţă armatei ucrainene (Sursa)

Activistul care urcă pe tanc să-l apere pe Dodon

Poate una dintre cele mai controversate persoane care se regăsește în lista întocmită la Președinție, se numără Fiodor Ghelici. Acesta urmează să fie șeful Comisiei pentru controlul public. Ghelici s-a remarcat prin declarațiile sale contradictorii, afirmând la un moment dat că este unionist. În campania electorală pentru prezidențiale l-a susținut deschis pe Igor Dodon, ieșind în conferințe de presă pentru a face declarații ce nu pot fi comentate. Spre exemplu, în noiembrie 2016, acesta a amenințat deputații care nu-l vor susține sau îl vor insulta pe Igor Dodon: „Eu personal mă voi aşeza la cârma unui tanc şi voi veni la Parlament. Deputaţii vor trebui înainte de a intra în Parlament să se închine, să sărute mâna preşedintelui şi să primească blagoslovirea lui. Pentru că Dodon este preşedintele întregului popor”. Ulterior, în iulie 2017, Ghelici a spus că va cere tragerea la răspundere a oricărui politician sau cetăţean care îl va înjosi pe şeful statului. Primul dintre cei vizaţi este fostul preşedinte român Traian Băsescu care l-a comparat pe Igor Dodon cu „pudelul lui Vladimir Putin”.

Fiodor Ghelici este conducătorul organizației „Moldova Mea”. În anul 2013 acesta a figurat într-un dosar de trafic de persoane. Un grup de mascaţi au percheziționat domiciliul activistului. Potrivit Procuraturii Generale, victimele erau traficate în Rusia şi forţate să cerşească.

Ghelici a fost obligat să-și ceară scuze de la persoanele homosexuale din Republica Moldova, pe care cu mai mulți ani în urmă le-a insultat într-o conferință de presă. „Îmi cer scuze de la comunitatea LGBT pentru exprimarea punctului de vedere care a fost interpretat ca o instigare la ură și o discriminare a homosexualilor”, a spus acesta în 2015. În ultima campanie electorală de la Chișinău, acesta a făcut și declarații sexiste în adresa Maiei Sandu: „Maia Sandu are nevoie de un bărbat”.
Acesta a încercat de mai multe ori să intre în Parlament, dar fără izbândă.

Printre alte comisii create de Dodon se mai numără cea pentru susținerea diasporei, care va fi condusă de Cătălina Grîu Bora, pentru sport și turism, condusă de halterofilul olimpic Tudor Casapu și pentru problemele populației, demografie și migrație, condusă de Valeriu Sainsus.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *