Noul lider al administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a arătat sceptic privind viziunile președintelui ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, în ceea ce privește reglementarea conflictului transnistrean. Într-un interviu pentru Russia Today acesta a pus sub semnul întrebării independența lui Dodon în astfel de probleme. Mai mult, acesta s-a arătat convins că recunoașterea independenței regiunii transnistrene ar fi doar o chestiune de timp.

Independența lui Dodon, pusă sub semnul întrebării la Tiraspol

Vadim Krasnoselski a pus sub semnul întrebării independența noului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. „Cât este de independent Igor Nikolevici va arăta timpul. Noi înțelegem foarte bine că Moldova este un stat parlamentar. Liderul, spre exemplu, este prorus, dar parlamentul este proeuropean. Putem să prognozăm un conflict de interese dintre președinte și Parlament”, a afirmat Krasnoselski.

Vadim Krasnoselski. Foto: RIA Novosti
Vadim Krasnoselski. Foto: RIA Novosti

Acesta nu exclude că posibilele ciocniri de interese de la Chișinău ar putea duce și la conflicte civile sau la revoluții oranj. Totodată, liderul separatist a subliniat că Tiraspolul vrea să construiască relații bune cu Chișinăul și Kievul doar în chestiuni de colaborare economică, recunoașterea documentelor de studii, plăcuțelor de înmatriculare etc., dar nicidecum în privința statutului politic al regiunii. „Statutul politic a fost consimțit de popor”, a subliniat Krasnoselski.

Menționăm că noul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, l-a felicitat pe Vadim Krasnoselski după victoria acestuia la așa-numitele alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană. Dodon i-a propus să se întâlnească în săptămânile care urmează la Tiraspol. „Avem multe teme pentru discuții. Cred că vom putea împreună să scoatem procesul de reglementare transnistreană din zona moartă”, a spus Dodon. Acesta a subliniat că pe ambele maluri ale Nistrului trăiește același popor.

Krasnoselski nu știe ce popor trăiește peste Nistru

Ucrainean de origine, Krasnoselski a recunoscut că nu a înțeles până în prezent ce popor trăiește pe malul drept al Nistrului. „Eu aș vrea să pun o întrebare: dar ce fel de popor trăiește dincolo de Nistru? Moldovenesc sau românesc? Eu nu pot să înțeleg până acum. De 26 de ani nu pot să înțeleg ce fel de popor trăiește acolo”, a spus acesta.

Totodată, fostul șef al așa-numitului soviet suprem de la Tiraspol s-a lăudat că pe malul stâng al Nistrului se vorbește inclusiv în limba „moldovenească”, doar că scrisul e în chirilică. Krasnoselski crede că Transnistria a păstrat cultura moldovenească așa cum a fost aceasta acum 600 de ani. Acesta a subliniat că populația din stânga Nistrului și-a format o altă identitate și se consideră transnistreni.

Transnistria a fost recunoscută de Europa, dar nimeni nu știe asta

Noul așa-zis președinte al Transnistriei consideră confuz că în realitate multe țări din Europa au recunoscut statutul independent al regiunii autoproclamate, doar că din anumite considerente nu vorbesc despre aceasta. „Eu cred că pe noi ne-au recunoscut multe state europene, inclusiv Rusia și Moldova. Doar că despre asta nimeni nu vorbește. Ei încearcă acest lucru să-l uite”, crede Krasnoselski.

Acesta și-a argumentat afirmația în fața jurnaliștilor cu o lungă incursiune în istorie, interpretată în felul său. Krasnoselski susține că regiunea transnistreană și-a dobândit așa-zisa statalitate începând cu anul 1924 la inițiativa lui Grigore Kotovski, prin crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. Ulterior, în anii ’40, conform Pactului Ribbentrop-Molotov printr-un protocol special regiunea a intrat în componența Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM). Denunțarea Pactului Ribbentrop-Molotov de către Chișinău în 1990 în opinia lui a reprezentat automat recunoașterea statutului „independent” al regiunii.

În cartea „Război informaţional. Tipizarea modelului agresiunii” politologul Oazu Nantoi susține că atât Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) în componența Ucrainei sovietice (12 octombrie 1924), precum și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) în componența URSS (2 august 1940) au fost entităţi artificiale, create de regimul stalinist din URSS din motive strict ideologice, cu scopul justificării acaparărilor teritoriale (16 mai 1812; 28 iunie 1940) și crearea unui cap de pod pentru expansiunea ideologiei comuniste în România.

Pacificatori internaționali

Liderul de la Tiraspol se arată încrezut că regiunea transnistreană va fi recunoscută de către comunitatea internațională și că recunoașterea independenței autoproclamate a regiunii transnistrene ar fi doar o chestiune de timp. Acesta a subliniat că regiunea transnistreană se simte parte a lumii ruse și că doar aceasta ar putea fi garanția stabilității și păcii în regiune.

Mai mult, așa-zisul președinte al regiunii transnistrene a spus că nu agreează ideea privind schimbarea pacificatorilor ruși pe o misiune internațională sub auspiciile OSCE. Krasnoselski este de părere că misiunea internațională de pacificatori internaționali nu se va descurca în regiune din cauza diferențelor care există, în opinia lui, dintre aceste popoare.

Precizăm că felicitările adresate de Igor Dodon lui Vadim Krasnoselski cu ocazia victoriei în alegerile nerecunoscute au fost calificate la Chișinău drept fără precedent în istoria Republicii Moldova de către fostul consilier prezidențial Vlad Țurcanu. Alți analiști politici au atenționat că proaspătul șef de stat ar fi încălcat astfel Constituția și poate fi taxat. În același timp, rămâne deocamdată neclară poziția lui Krasnoselski privind formatul de negocieri 5+2 în problema transnistreană.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*