Președintele Igor Dodon a refuzat să promulge cele două proiecte de legi care vizează autonomia găgăuză. Încercăm să analizăm ce l-a deranjat pe șeful statului și cum vede el conținutul acestor documente.
Amintim că în cadrul ședinței Parlamentului din 21 iulie două din cele trei proiecte de legi din „pachetul găgăuz” au fost adoptate de Parlamentul de la Chișinău. Cele două proiecte de legi au suferit însă câteva modificări față de textul inițial, fiind necesară racordarea lor la legislația națională – spre exemplu, deputații nu au acceptat prevederea prin care Comratului i se oferea un „statut special de adminsitrare”, ci doar un „statut juridic special”. Modificările au stârnit un val de nemulțumiri din partea autorităților găgăuze, dar și a unei părți a societății civile.
Igor Dodon: „Parlamentul a denaturat scopul și conceptul proiectelor”
Alături de postarea de pe Facebook, președintele a mai anexat și un document prin care îi cere președintelui Parlamentului reexaminarea celor două proiecte de lege. În documentul trimis lui Adrian Candu, Dodon scrie că neadoptarea proiectelor în varianta inițială „a denaturat scopul și conceptul proiectului de lege și al grupului de lucru” dar și că de asemenea duce la o lipsă „de sicronizare a legislației cu prevederile Constituției Republicii Moldova, dar și a legii privind statutul special al UTA Găgăuzia”.
Dodon spune că vrea pace, dar sărbătorește separatismul
Igor Dodon a menționat printre altele că „suntem datori să păstrăm pacea şi unitatea societăţii noastre”, fără să menționeze cum adoptarea proiectelor de legi în formă inițială ar duce la menținerea păcii sau lipsa ei. Afirmațiile șefului statului se contrazic cu acțiunile sale recente. Mai întâi, Igor Dodon a declarat că îi va decora pe militarii transnistrieni care au luptat în 1992 împotriva statului pe care acesta îl conduce, iar mai apoi a sărbătorit pe data de 19 august la Comrat împlinirea a 27 de ani a separatismului găgăuz. Or, în condițiile în care președintele statului susține în mod direct acțiunile întreprinse împotriva statului pe care el îl conduce, nu mai poate fi vorba despre pace.
PR ieftin
Refuzul promulgării celor două proiecte de legi are pentru Dodon un scop dublu. Mai întâi, acesta dorește să continuie lupta împotriva Partidului Democrat, care este acum la guvernare, iar mai apoi dorința de a acumula capital politic. Luând în calcul că printre votanți în forma modificată a „legilor găgăuze” s-au aflat și cei trei deputați găgăuzi, Cornel Dudnic, Demian Caraseni și Nicolae Dudoglo, intervenția lui Igor Dodon nu era necesară.
Găgăuzii și-au pus mari speranțe în persoana lui Igor Dodon și l-au votat în număr foarte mare la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, dar acesta se pare că le-a înșelat așteptările. Tot mai multe voci din autonomie încep să arunce critici la adresa lui Dodon și a socialiștilor, mai ales că socialiștii au votat pentru aprobarea sistemului de vot mixt, ceea ce i-a nemulțumit pe unii lideri găgăuzi. Astfel, refuzul de a promulga cele două acte legislative îi oferă lui Dodon ocazia să-și mai spele din păcate în fața găgăuzilor.
Impocrizia socialiștilor
Partidul Socialiștilor, condus oficial până de curând de Igor Dodon, dar neoficial și în momentul de față, a fost cel mai vehement în a critica modul în care a fost modificat „pachetul găgăuz”. Menționam anterior că din „pachetul găgăuz” de legi au fost adoptate de către legislativul moldovean două din cele trei proiecte de lege. Al treilea și cel mai important proiect de lege – care prevede ca Parlamentul să poată face modificări la Legea privind statutul autonomiei numai cu un aviz pozitiv al APG – nu a fost adoptat din cauza lipsei cvorumului și anume a 2/3 din deputații moldoveni. Lipsa cvorumului la ședința din 21 iulie s-a întâmplat tot din cauza deputaților socialiști, care cu puțin timp înainte de începutul dezbaterilor în Parlament a „pachetului găgăuz” au părăsit sala. Acest lucru ne demonstrează faptul că interesul socialiștilor în găgăuzia se rezumă doar la capital politic.
De asemenea, Dodon a promis că va „insista ca legile privind Găgăuzia să fie adoptate în redacția propusă de către grupul de lucru al Parlamentului, Adunării Populare a Găgăuziei şi reprezentanţilor societăţii civile”.