Odată cu instalarea democraților la conducerea țării, respectiv a Ministerului Educației, domeniul a cunoscut câteva reforme controversate. Dacă unii miniștri au început lupta împotriva corupției din școli prin instalarea camerelor de supraveghere la examene, alții și-au deschis afaceri și au pus Educația pe ultimul loc, au desființat școli și au elaborat nomenclatoare.
PRIMA PARTE: Educația din Moldova, după independență. Ruperea de sistemul sovietic și acuzații de românizare a învățământului
A DOUA PARTE: Educația din Moldova în timpul comuniștilor. Milioane de lei irosiți pentru rescrierea istoriei sau mobilarea cabinetelor
În două articole publicate anterior am vorbit despre schimbările admise în Educație de miniștrii de după independență, dar și despre deciziile și neregulile care s-au întâmplat în timpul guvernării miniștrilor comuniști care s-au aflat la cârma Educției până în anul 2009. Astăzi relatăm despre activitatea miniștrilor ce au condus învățământul din 2009 până în prezent.
Acordul de colaborare cu România, semnat după 9 ani de tergiversări
Protestele din anul 2009 au dus la căderea Guvernului Greceanîi 2, iar la după alegerile parlamentare anticipate din aprilie a fost învestit Guvernul Filat 1. Ministru al Educaței a fost numit Leonid Bujor (2009-2011) care și-a început misiunea prin schimbarea denumirii instituției – Ministerul Educației și Tineretului a devenit Ministerul Educației. Dacă miniștrii comuniști au evitat colaborarea cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului din România, atunci Leonid Bujor a propus reluarea negocierilor asupra proiectului Protocolului de colaborare în domeniul învățământului între cele două instituții pentru anul de studii 2010-2011. Astfel, la data de 27 aprilie ministrul Leonid Bujor a semnat acordul de colaborare cu România prin care Republica Moldova a obținut 950 de locuri de studii, dintre care 750 de locuri cu bursă și fără plata taxelor. Totodată, 2.000 de elevi și studenți aveau posibilitatea să se odihnească în taberele din România.
Educație de calitate, prin comasarea și desființarea școlilor
În anul 2010 a fost lansat proiectul „Educație de calitate în mediul rural din Republica Moldova” și campania de comunicare „Hai cu noi la o școală mai bună” prin care a început procesul de optimizare a cheltuielilor în domeniul învățământului. Proiectul a fost finanțat de Banca Mondială, iar valoarea totală a fost de 10,17 milioane de dolari. Tot atunci au fost procurate mai multe autobuze pentru transportarea copiilor în școlile de circumscripții în urma comasării mai multor instituții de învățământ.
În 2010, Guvernul a decis să desființeze Şcoala Profesională din Ciuciulea, raionul Glodeni, Şcoala Profesională din Târnova, raionul Donduşeni, Şcoala de Meserii nr. 6 din Bălţi, Şcoala de Meserii nr. 15 din Cantemir şi Şcoala Profesională din Târgul Vertujeni, raionul Floreşti.
„Vă asigur că învăţământul din Moldova va avea de câştigat de pe urma acestor comasări”, declara în 2010 ministrul Educaţiei, Leonid Bujor.
Mihail Șleahtițchi, un ministru businessman
Leonid Bujor a fost înlocuit cu Mihail Sleahtițchi, care s-a aflat la conducerea ministerului un an. În această perioadă însă, ministrul s-a ocupat mai mult de afaceri decât de învățământ. Mihail Sleahtițchi, împreună cu Vladimir Guțu, care era decan al Facultății Psihologie și Științe ale Educației din cadrul USM, au fondat în 2010 instituția privată Universitatea Deschisă „Europedia”, care oferea servicii contra plată pentru avizarea planurilor și programelor de formare profesională continuă pentru adulți. Prin emiterea Ordinului nr. 573 Sleahtițchi a monopolizat activitatea de oferire a avizelor pentru planurile și programele de studii, fiindcă doar „Europedia” avea dreptul să realizeze expertize și să ofere avize programelor de formare profesională la toate instituțiile de învățământ. În fiecare an în bugetul instituției intrau 150.000 de lei. Pentru avizarea unui plan de învăţământ taxa era de 600 de lei. Avizarea unui manual - 1.100 lei, test de evaluare - 400 de lei, curriculumul unei discipline - 900 de lei. (Sursa)
Autobuze achiziționate la preț dublu
Numele ex-ministrului a figurat și într-un dosar penal deschis de Procuratura Generală. În mandatul lui Șleahtițchi au fost procurate 109 autobuze școlare, iar procurorii anticorupție au deschis un dosar penal și precizau că 99 de autobuze au fost procurate la preț dublu. Ministrul Șleahtițchi a coordonat un proiect de achiziționare a autobuzelor pentru transportarea copiilor în şcolile de circumscripţie. Potrivit informațiilor oficiale, un autobuz pentru şcolari a fost procurat la preț de 913.145 lei, pe când costul real era de circa 420.000 lei. Totodată, s-a constatat că autobuzele procurate nu sunt prevăzute pentru condiţiile din Moldova şi nu au făcut faţă în condiţii de ger. Din aceste considerente, cea mai mare parte a autobuzelor procurate de Şleahtiţchi s-au defectat chiar în primele luni după ieşirea lor pe rută. Fostul ministru a recunoscut ulterior că autobuzele şcolare nu sunt de cea mai bună calitate, dar a dat vina pe imperfecţiunea legislaţiei. În anul 2014, Şleahtiţchi a menţionat că organele anticorupţie nu au depistat încălcări în cadrul vânzărilor, iar „diferenţa dintre preţul de producător şi cel stabilit în cadrul tenderului nu constituie o încălcare a legislaţiei”.
În timpul lui Șleahtițchi, obiectul de studiu Istoria românilor a revenit în școli, prin introducerea cursului unic „Istoria românilor și universală”, conform Ordinului nr. 124 din 7 martie 2012.
Demis din funcția de ministru, promovat în funcția de consilier
Propunerea de înlăturare a lui Mihail Şleahtiţchi din funcție a survenit după „scandalul autobuzelor”, la 24 iulie 2012 fiind demis. Cu câteva luni luni mai înainte a fost demis şi din funcţia de vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat, deşi era unul dintre fondatorii partidului. Acesta nu a rămas mult timp fără lucru – președintele R. Moldova, Nicolae Timofti, l-a numit în funcţia de consilier pentru cultură, învăţământ şi ştiinţă chiar în ziua când a fost demis din funcția de ministru.
„Un sistem nefuncțional”
În Guvernul Vlad Filat 2, postul de ministru al Educației l-a ocupat Maia Sandu, devenind a doua femeie care a ajuns să gestioneze domeniul. La 3 luni de la învestirea în funcție, Maia Sandu declara că a găsit „un sistem mai nefuncțional decât se aștepta”. Pentru a-l resuscita, aceasta implementează una din cele mai discutate reforme din Educație – supravegherea video a examenelor de bacalaureat. Scopul declarat a fost cel de a opri fraudarea examenelor, iar rezultatul a arătat că mai mult de jumătate din liceenii nu au susținut BAC-ul.
Despre această situație au profitat membrii Partidului Comuniștilor, care au organizat proteste stradale și au cerut demisia Maiei Sandu. Deputații PCRM au înaintat și o moțiune de cenzură prin care cereau demisia ministrului Educației, motivând că 15.000 de elevi au rămas fără diplome de bacalaureat.
Una din realizările Ministerului Educaţiei sub şefia Maiei Sandu a fost elaborarea şi adoptarea Codului Educaţiei, prin care s-a stabilit cadrul juridic de funcționare, organizare și dezvoltare a sistemului de educație din Republica Moldova.
Colaborarea internațională, prioritară pentru Maia Sandu
În 2014 a fost încheiat Acordul de Colaborare dintre Ministerul Educației al Republicii Moldova și Ministerul Învățământului al Republicii Populare Chineze, care a fost semnat la Beijing. În baza acordului, cele două țări urmau să realizeze anual un schimb de 20 de bursieri (studenți din învățământul superior, doctoranzi, auditori ai cursurilor de formare continuă). Totodată, părţile se angajau să realizeze schimbul de experienţă şi de bune practici în domeniul utilizării tehnologiilor informaţionale în învăţământ. Tot în 2014, au fost inițiate negocieri privind semnarea unui acord de colaborare în domeniul învățământului între Republica Moldova și Ucraina.
În 2016 președintele Curții de Conturi, Serafim Urechean, a criticat-o pe Maia Sandu că nu a valorificat mai repede suma de 40 de milioane de dolari promisă de Banca Mondială pentru Reforma educației. Se menționa că Ministerul Educației a reuşit să obţină până în 2016 doar 35% din cele de 40 de milioane de dolari. Curtea de Conturi a descoperit că din banii deja transferați doar a patra parte au fost valorificați. Auditorii Curţii de Conturi au mai constatat că buna realizare a proiectului Băncii Mondiale a fost afectată şi de remanierile guvernamentale din 2015, când Maia Sandu – ministru în guvernele Filat, Leancă și Gaburici – a fost înlocuită cu actualul ministru, Corina Fusu.
Noul nomenclator elaborat nu a fost aprobat de Guvern
Corina Fusu ocupă funcția de ministru al Educației din 30 iulie 2015, învestită în timpul Guvernului condus de Valeriu Streleț și confirmată în componența actualului Executiv, condus de Pavel Filip. În mandatul acesteia a fost semnat acordul de colaborare dintre Ministerul Educației al Republicii Moldova și Ministerul Învățământului și Științei al Ucrainei privind colaborarea în domeniul învățământului pentru anii 2015-2018. În baza articolul 6 al protocolului, părțile semnatare se angajează să ofere anual cetăţenilor Republicii Moldova, respectiv cetăţenilor Ucrainei până la 34 de locuri de studii în instituţiile de învăţământ superior din subordinea lor. Dintre acestea, până la 22 de locuri în învăţământul superior pentru ciclul I, licenţă, până la 10 locuri pentru ciclul II, master şi până la 2 locuri pentru doctorat.
În 2017 Ministerul Educației a propus Guvernului de la Chișinău spre aprobare un nou Nomenclator al domeniilor de formare profesională în învățământul superior, prin care se propune ca viitoarele cadre didactice să fie formate timp de 4 ani, în loc de 3 cum este în prezent: 3 ani pentru cunoașterea temeinică a disciplinei și 1 an pentru modulul psihopedagogic.
CITIȚI ȘI: Noi reguli de pregătire a profesorilor în Moldova: Ministerul Educației vrea să revină la practica de până la anul 2005
Executivul a respins la începutul acestui an ideea Ministerului Educației de a aproba un nou nomenclator. Premierul Pavel Filip a criticat conducerea instituției că nu a soluționat conflictul dintre autoritate și societatea civilă înainte ca documentul să fie aprobat. „Consider că noi încă nu am găsit soluția cea mai potrivită pentru a soluționa aceste probleme. Este rău, doamnă ministru Fusu, că de 2 zile se protestează și nimeni de la Ministerul Educației nu a ieșit să vorbească cu ei”, a declarat Filip.
Pe 6 martie 2017, ministrul Educației a semnat Programul de cooperare în domeniile educației și științei între Ministerul Educației al Republicii Moldova și Ministerul Capacităților Umane al Ungariei pentru anii 2017-2019.
Corina Fusu, criticată pentru „dezastrul din învățământ”
Corina Fusu este membru al Partidului Liberal, formațiune ce promovează unirea cu România. Pentru faptul că a permis organizarea în cadrul Săptămânii Educației a activităților dedicate marcării a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, pe 28 martie, președintele socialist, Igor Dodon, i-a cerut premierului Pavel Filip demiterea Corinei Fusu pe motiv că atentează la statalitatea Republicii Moldova.
Corina Fusu a fost criticată și de deputații din Parlament pentru „dezastrul din învățământ” și a fost acuzată că nu a întreprins măsuri pentru soluționarea problemei alimentației din grădinițe și școli. Tot în mandatul acesteia, profesorii au organizat proteste, fiind nemulțumiți de salariile oferite de stat, iar Corina Fusu îndeamna cadrele didactice la înțelegere și la continuarea dialogului în vederea identificării soluțiilor pentru reformarea sistemului de salarizare a pedagogilor.
Domeniul învățământului din Republica Moldova rămâne unul cu probleme nesoluționate în ultimii 25 de ani. În această perioadă, scaunul de ministru a fost clătinat de 14 ori, suficient cât să bulverseze oamenii care activează în Educație. Între timp, statele din Europa consideră Educația un domeniu prioritar, alocând între 4% și 7% din PIB sectorului. Republica Moldova face însă economii, în bugetul Ministerului Educației fiind alocați în anul 2016 14 milioane de lei, iar în 2017 – doar 10 milioane de lei.