Expert ucrainean: „Potrivit datelor noastre, rușii nu au de gând să plece din Transnistria”

Volodimir Kopceak, directorul adjunct al Centrului pentru Armată, Conversie și Studii de Dezarmare din Kiev, a declarat într-un interviu pentru moldNova.eu că Rusia își poate retrage armatele din Donbas și Transnistria doar urmare a unor schimbări ireversibile în Kremlin după alegerile prezidențiale.

Volodimir Kopceak, directorul adjunct al Centrului pentru Armată, Conversie și Studii de Dezarmare din Kiev

În cadrul unei conferințe organizate de Centrul de Informare și Documentare NATO ați vorbit despre tehnologia soft-power implementată de către Federația Rusă în țările Visegrad. Ne explicați cum funcționează acest soft-power?

Alături de un coleg de la Centru am vizitat cele patru state din grupul Visegrad (Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria). Există un șir de centre similare care cercetează conexiunea dintre mișcările radicale de dreapta și Kremlinul. Situația e foarte îngrijorătoare în Slovacia. Rușii își fac de cap acolo cum vor ei. Nimeni nu se implică, nici la nivelul blocului militar. Funcționează anumite cercuri paramilitare care promovează ideile panslavismului, iar liderii acestora au fost formați în anii 2012-2013 în cluburile patriotice bisericești din Rusia. Se ocupau cu recrutarea. Cel puțin 16 persoane din Slovacia au fost depistate în Donbas de partea separatiștilor. Ei deschid diferite centre culturale, un fel de ambasade convenționale ale „Novorossiei”. Instructorii acestor cluburi sunt instructori din cadrul GRU (Directoratul principal de spionaj al Rusiei). Există un locotenent pe numele Zorin – el i-a vizitat personal. Aceste asociații nu sunt înregistrate nicăieri, unii membri duc ore despre panslavism.

Pentru noi este clar întregul buchet de probleme cu polonezii, cu ungurii tot ne este clar, în Cehia toate aceste structuri prorusești sunt fugărite în toate părțile.

Un alt exemplu este Catalonia. Paradoxul este că toate aceste procese au loc în pofida Kremlinului, chestiunea independenței coace de foarte mult timp. A apărut însă o armată de boți din Rusia care au început să susțină separatismul și să publice aceste mesaje online. Însă liderii din regiune se distanțează de Kremlin și nu vor să aibă nicio conexiune cu acești oameni.

Care este specificul implementării soft-power în Republica Moldova, dacă aveți asemenea informații?

Am fost de două ori în Republica Moldova și de fiecare dată am fost concentrați pe ideea de informare a publicului de aici. Acum un an am lansat cartea lui Iuri Feodorov – „Războiul hibrid în varianta rusească”. Am vorbit despre propaganda informațională în toată Europa.

Am observat că la nivelul mediului de experți, a instituțiilor de analiză, a Minsiterului de Apărare, există o înțelegere a lucrurilor care au loc aici. Întrebarea e dacă aceste expertize ajung la conducerea de vârf și dacă elitele de la putere țin cont de aceste expertize.

Noi considerăm că suntem la curent cu fenomenele care au loc în Republica Moldova. Avem chiar și un termen care se numește „transnistrizarea Donbasului” – înghețarea acestuia pe un termen nedefinit.

Un alt aspect ține de acțiunile președintelui Dodon, care se înscriu în logica pro-Kremlin. Nu vreau să spun că acțiunile și cuvintele lui reprezintă un pericol pentru Republica Moldova.

Cel mai prost scenariu ar fi construirea unui stat federativ?

Moldovenii singuri trebuie să decidă dacă acesta este un scenariu prost sau nu. Kremlinul însă poate ucide doi iepuri deodată: să creeze un stat federativ – Chișinău, Transnistria, Găgăuzia. Apoi, acolo unde va vota Transnistria și Găgăuzia, unde persistă sentimentele proruse, poate fi schimbată și forma de guvernare în una prezidențială. Kremlinul va demonstra incapacitatea proiectului proeuropean, iar în al doilea rând va zice: Priviți, conflictul a fost înghețat timp de 25 de ani, apoi a fost rezolvat fără nicio împușcătură, pe cale democratică, prin federalizarea republicii. Se va încerca implementarea acestui scenariu și în Ucraina, mai ales că și noi avem asemena discuții.

Federalizarea va presupune prezența contingentului militar rus pe întreg teritoriu al Republicii Moldova. E acesta un pericol?

Potrivit datelor noastre, rușii nu au de gând să plece din Transnistria. Plecarea armatei ruse din Donbas sau din Transnistria poate fi condiționată doar de schimbarea situației politice în Rusia, în Kremlin. Există anumite premise pentru aceste evenimente. Problema e când vor avea loc aceste schimbări  – în februarie – martie, când Putin va fi reales în calitate de președinte, dar și de noile sancțiuni care vor fi aplicate Rusiei de către comunitatea internațională, în primul rând de către SUA.

Se vorbește că va fi blocat accesul la sute de miliarde de dolari din străinătate care aparțin lui Putin și oamenilor care îl înconjoară. Mai sunt pârghii, se duc negocieri, noi însă nu prea înțelegem ce poate Rusia să ofere în schimb. Kremlinul încearcă să vorbească de la egal la egal cu Beijing-ul și Washington-ul. Noi nu înțelegem ce poate oferi Putin în afară de amenințarea cu arma nucleară.

Dar putem să spunem acum că toate aceste sancțiuni și-au atins scopul? Rusia își revine economic, prețul la petrol crește?

Din punctul de vedere al Ucrainei, noi privim sancțiunile destul de cinic. Este evident că aceste sancțiuni au un caracter pe jumătate. Sunt niște târguieli – rușii spun că vor pleca din Donbas, Crimeea, însă va rămâne pentru totdeauna în componența noastră. Kievul nu va merge pe această cale, nici SUA.

Sancțiunile sunt un factor de susținere morală. Ce se va schimba dacă nu vor fi sancțiuni? Noi înțelegem cine este inamicul. Dacă ei vor să facă schimburi comerciale cu cei care au ucis peste 10.000 de ucraineni, e o problemă morală.

Chestiunea cu privire la noua lege a educației din Ucraina a devenit foarte sensibilă în România, în timp ce, din câte știu, Polonia a negociat cu Ucraina învățământul în limba poloneză pentru minoritatea sa…

Ucraina abia acum se formează ca stat, chiar și în domeniul lingvistic. Ucraina are dreptul să-și apere interesele în toate domeniile de activitate a statului. În acest moment istoric, să discuți cu Kievul despre problema lingvistică de pe poziții de putere și a șantajului, nu este binevenit.

Toate problemele lingvistice trebuie să fie ridicate la nivel de experți.

Luând în considerare situația politică internă din Varșovia și Budapesta, când la puterea se află partidele conservative – PiS în Polonia și Fidesz în Ungaria – problema lingvistică din Ucraina se pliază perfect cu situația politică.

În paralel, aceste lucruri sunt convenabile Kremlinului – vedeți că și Europa democratică se referă la aceste procese. Nu am auzit ca la București, dar nici la Varșovia că se va bloca dialogul cu NATO, procesele de integrare, lucruri pe care le face Budapesta. Ideea este că Viktor Orban (premierul Ungariei) vrea să fie reales în luna martie 2018. Ne este greu să vedem unde e problema politică internă și unde e o înțelegere cu Rusia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *