Găgăuzia amenință că va sabota alegerile prezidențiale

Aleșii locali din UTA Găgăuzia iau în calcul posibilitatea neparticipării autonomiei la alegerile prezidențiale din luna octombrie. Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat o hotărâre, în acest sens, cel mai mult deputații de la Comrat fiind indignați de intenția Cancelariei de Stat de a contesta legile adoptate în autonomie în ultimele luni. Unii deputați de la Chișinău califică decizia ca fiind absurdă și o încălcare a drepturilor omului.

gagauzia-comrat-3
Aleșii locali din Găgăuzia se gândesc să-i lipsească pe locuitorii din regiune de dreptul la vot FOTO Sandu Tarlev

În ședința din 9 august 2016, deputații de la Comrat au adoptat hotărârea privind „ilegalitatea verificării legalității de către instanțele de judecată de fond ale Republicii Moldova a legilor și hotărârilor adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei”. Autorul documentului este Ivan Burgudji, șeful Comisiei juridice a APG.

Găgăuzia se teme să devină raion

Dezbaterea acestui subiect a ajuns pe ordinea de zi după ce recent, șefa Oficiului teritorial de la Comrat al Cancelariei de Stat, Olga Cîrma, a solicitat Adunării Populare a Găgăuziei să anuleze actele legislative adoptate în ultimul an, documente ce au provocat discuții aprinse în spațiul public – codul electoral al Găgăuziei, codul audiovizualului al Găgăuziei, legea privind scutirile fiscale a autonomiei, dar și unele prevederi din legea privind statutul de deputat în cadrul APG. „Aceasta se face cu un singur scop – de a reduce drepturile și puterile Găgăuziei, coborând-o la statutul unei unități administrative obișnuite de nivelul unui raion”, a declarat Burgudji.

„Trebuie să remarcăm faptul că toate aceste acțiuni au loc în ciuda deciziilor luate în cadrul grupului de lucru creat de Parlamentul Republicii Moldova și APG potrivit cărora Cancelaria de Stat va înceta să înainteze astfel de cereri, iar toate neînțelegerile vor fi mai întâi discutate în cadrul grupului de lucru. Totuși, după aceste înțelegeri, numărul unor astfel de cereri a crescut brusc”, a mai argumentat deputatul de la Comrat.

Ivan Burgudji a calificat drept „debilism” acțiunile Chișinăului FOTO Sandu Tarlev
Ivan Burgudji a calificat drept „debilism” acțiunile Chișinăului FOTO Sandu Tarlev

Despre „competențele” instanțelor de judecată

Potrivit Serviciului de presă al APG, deputații de la Comrat consideră că sesizările autorităților de la Chișinău trebuie respinse din start de către judecători, iar instanțele care le acceptă și-ar depăși competențele. „Acceptând și examinând aceste solicitări, instanțele de judecată de drept comun își depășesc atribuțiile, deoarece dreptul de a anula actele normative adoptate de APG nu intră în competențele acestor instanțe”, se menționează în comunicat.

Aleșii locali de la Comrat afirmă că doar Curtea Constituțională poate examina constituționalitatea actelor adoptate. „În sesizările Cancelariei de Stat se mai menționează că unele legi ale noastre contravin unui oarecare ordin al ministrului Finanțelor. Este, în general, absurd”, a declarat Ivan Burgudji în cadrul ședinței APG. Acesta a mai subliniat că în cazul unor contraziceri, legile adoptate de APG au prioritate pe teritoriul autonomiei în ceea ce privește aplicarea lor juridică.

„Chișinăul ne încurcă să trăim”

Deputatul Vladimir Kîssa a fost unul din cei care au votat împotriva hotărârii (trei deputați s-au pronunțat împotrivă – n.r.), considerând că adoptarea documentului în ajunul alegerilor prezidențiale și alegerilor în cadrul APG poate fi interpretată ca destabilizare a situației. Burgudji i-a replicat că acest lucru îl fac autoritățile de la Chișinău prin Cancelaria de Stat.

În susținerea Comisiei juridice s-a pronunțat și Stepan Topal, primul bașcan al Găgăuziei:

„În toți acești ani, începând cu anii ’90, noi suntem martorii unei rezistențe constante. (Chișinăul – n.r.) ne încurcă să trăim în adevăratul sens al cuvântului. În acest sfert de secol am fi creat din Găgăuzia demult o regiune atrăgătoare pentru reîntoarcerea măcar a unei părți a tinerilor care au plecat peste hotare”.

Iar actualul bașcan, Irina Vlah, a transmis un mesaj liderilor de la Chișinău, sugerând că răbdarea găgăuzilor are limite. „Noi nu suntem frații mai mici, dar parteneri. Când simțim că se încearcă ca acest parteneriat să fie slăbit, să se întindă corzile (…), înțelegem că de fapt există interese, interese politice. Trebuie să avem o poziție fermă și unică”, a declarat Vlah. Aceasta a calificat drept provocări intențiile Cancelariei de Stat:

Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei FOTO Sandu Tarlev
Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei FOTO Sandu Tarlev

„Eu înțeleg că președintele Parlamentului și premierul se gândesc că dacă e liniște în Găgăuzia, atunci înseamnă că acolo probleme nu sunt. Dar nu trebuie să fim împinși în situația când să batem alarma și să adunăm oamenii în piață. Nu trebuie. Nouă acest lucru nu ne trebuie și nu ni-l dorim, dar nu trebuie să existe provocări”.

Astfel, cu majoritatea voturilor, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat hotărârea, cerând totodată implicarea misiunilor diplomatice în acest caz. În penultimul punct al documentului însă, Comratul atenționează că își rezervă dreptul de a discuta în septembrie 2016 „problema privind raționamentul participării UTA Găgăuzia în cadrul următoarelor alegeri din Republica Moldova”.

Găgăuzia nu poate să încalce drepturile omului

O eventuală decizie de a boicota alegerile prezidențiale din toamnă de către Comrat ar fi una absurdă, crede deputatul Roman Boțan, membru al grupului de lucru pentru asigurarea funcţionalităţii UTA Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia, din care fac parte parlamentari de la Chișinău și deputați de la Comrat.

„Este absurd, fiindcă cetățenii care locuiesc în această autonomie, ca și cei din rioanele Orhei, Șoldănești, Bălți, Cahul etc., sunt cetățeni ai Republicii Moldova și au dreptul să-și exercite dreptul la vot. Nimeni nu are dreptul să le îngrădească acest privilegiu”, a declarat Boțan.

Deputații de la Comrat trebuie să respecte legislația Republicii Moldova

În ceea ce privește hotărârea aprobată de Adunarea Populară a Găgăuziei, Roman Boțan a afirmat că aceasta a fost luată pe fundal electoral, unii aleși localide la Comrat urmărind interese politicianiste. „Inițial, acest grup de lucru a fost constituit având la bază mai multe principii, dintre care respectul reciproc, toleranța și consensul. Ceea ce ține de ultimele acțiuni ale APG, mie mi se pare că acestea recurg având în vedere că urmează alegeri în APG și pe fundal electoral toate grupurile mai politicianiste, care nu sunt bazate neapărat pe realități, încearcă să iasă în evidență”, crede deputatul.

Roman Boțan, deputat PL, membru al grupului de lucru Parlamentul R. Moldova - APG. FOTO Profil Facebook
Roman Boțan, deputat PL, membru al grupului de lucru Parlamentul R. Moldova – APG. FOTO Profil Facebook

Acesta a subliniat că legislația Republicii Moldova trebuie respectată de deputații din APG, iar declarațiile potrivit cărora deciziile judecătorești vor fi trecute cu vederea de Comrat sunt calificate drept inadecvate. „Consider că legislația în ceea ce privește autonomia poate fi perfecționată, dar indiferent de orice, legislația actuală care există trebuie să fie respectată. Nu poți să iai decizii contrar legii, iar APG nu poate să hotărască pentru instanțele de judecată – ce să facă și ce să nu facă. Există o separație a puterilor în stat”, a subliniat parlamentarul.

Legislația autonomiei nu poate să fie contrară legislației naționale

Roman Boțan, care este și membru al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, consideră că reprezentanții Cancelariei de Stat și-au făcut meseria atunci când au contestat actele adoptate la Comrat. Parlamentarul a afirmat, totodată, că cea mai mare problemă în relația Chișinăului cu Comratul ține de controlul legalității actelor adoptate.

„La ultima ședință a grupului de lucru din 28 iunie 2016 noi am discutat mai multe proiecte de legi înaintate de APG. Cele care au consens, sunt transformate în inițiative legislative sau înaintate către Parlament. Ieșirile colegilor din APG le consider inadecvate și inoportune în momentul în care noi încercăm realmente să soluționăm legislația ce ține de autonomia găgăuză (…) Un alt aspect important este cel ce ține de controlul legalității actelor. Vizitând mai multe autonomii, inclusiv cu colegii din APG, ne-am convins că în diferite autonomii există diferite modalități de control reciproc, iar legislația autonomiei nu poate să fie contrară legislației naționale, iar atunci când se adoptă o lege națională trebuie să fie luată în considerare și legea autonomiei. De exemplu, în Insulele Aland din Finlanda există un mecanism de control reciproc în care sunt implicate ambele părți, iar o lege locală intră în vigoare după ce este avizată de Ministerul Justiției și este semnată de președintele țării, nu de cel al autonomiei. La noi, în Republica Moldova, din păcate, lucrurile sunt cumva incorecte, deoarece nu există un control reciproc, iar colegii din autonomie consideră și interpretează legea în mod abuziv”, a explicat deputatul Roman Boțan.

Amintim că tot în cadrul ședinței din 9 august Adunarea Populară a Găgăuziei a decis să prezinte pe masa deputaților de la Chișinău o inițiativă legislativă prin care se dorește consolidarea statutului special al autonomiei. Deputații de la Comrat propun ca în legislație să fie scris că unitățile administrative de nivelul I se referă la sate și orașe, cele de nivelul II – la raioane și municipiile Chișinău și Bălți, iar Găgăuziei să-i fie atribuit un „nivel special”.

Lasă un comentariu