Crearea de către Guvern a unei noi agenții care ar scuti cetățenii de cozi interminabile și birocrație prin aplicarea modelului „ghișeul unic” nu este privită cu prea mult entuziasm de către experții în reformarea administrației publice. Reprezentantul „Expert-Grup” Ion Gumene susține că autoritățile au ignorat propriile angajamente, nu au aplicat practicile europene și au operat cu estimări nefondate și raționamente eronate.
Guvernul a aprobat legea prin care va fi creată o nouă instituție de stat, Agenția Servicii Publice (ASP), care va comasa prin reorganizare Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, întreprinderea de stat „Registru”, precum și instituția subordonată Ministerului Justiției, Serviciul Stare Civilă și cea a Ministerului Economiei, Camera de Licențiere.
Astfel, nota informativă a proiectului prevede că acesta nu contravine legislației Uniunii Europene. Documentul prevede ca drepturile, obligațiile și patrimoniul instituțiilor respective să treacă integral la noua Agenție. „Odată cu optimizarea costurilor și cheltuielilor ASP, ca urmare a procesului de reorganizare, se estimează că vor fi reduse tarifele pentru serviciile prestate”, mai susțin autoritățile, menționând că înființarea acestei instituții va duce la demararea procesului de modernizarea a serviciilor publice.
Guvernul aprobă planuri pe care nu le respectă
Referitor la noile prevederi privind crearea „ghișeului unic”, Centrul Analitic „Expert-Grup” a publicat o notă de poziție cu privire la decizia Executivului de a crea această agenție pentru instituirea „ghișeului unic” pentru mai multe servicii publice. Astfel, experții consideră că reducerea numărului și funcțiilor publice ar putea duce la creșterea eficienței în acest sector. „Totuși, în versiunea existentă, atât în proiectul Hotărârii Guvernului, cât și în nota informativă nu este pe deplin reflectată viziunea și opțiunile de reformă, în special în ceea ce privește modelul de „ghișeu unic”, se arată în opinia directorului programului „Politici publice și reforma administrației publice”, Ion Gumene.
Astfel, reprezentantul „Expert-Grup” susține că Guvernul a omis în vederea realizării acestei reforme anume acțiunile privind angajamentele asumate în alte documente pe care tot acesta le-a aprobat. Este vorba despre prevederile a două planuri de acțiuni privind reformarea administrației publice și a serviciilor publice, care urmau să fie implementate în următorii ani. În acest context, Ion Gumene remarcă faptul că autoritățile ar fi trebuit să vină cu propuneri de politici publice și să analizeze opțiunile de reformă pentru a lua decizii bazate pe evidențe, așa cum s-a obligat în planurile și strategiile menționate. Acest lucru trebuia realizat până la reformarea entităților prestatoare de servicii publice.
Proiect care doar optimizează mai multe instituții publice
„Prin hotărârea Guvernului mai degrabă se optimizează un șir de entități publice și procesele acestora, decât se introduce plenar conceptul de „ghișeu unic”. (…) Accentul ar trebui plasat pe raționalizarea instituțională, întrucât aceasta se realizează reieșind din perspectiva administrației publice. Totodată, reorganizările instituționale trebuie să fie efectuate în baza evidențelor și într-un mod transparent, fără a aduce prejudicii statului”, a subliniat expertul, referindu-se la faptul că mecanismul de „ghișeu unic” trebuie elaborat în conformitate cu Directiva UE privind serviciile în cadrul pieței interne.
Și așteptările optimiste ale Guvernului privind scăderea costurilor și, respectiv, a tarifelor la aceste servicii este privită sceptic de către autorul analizei. În opinia lui Ion Gumene, în nota informativă sunt prezentate „estimări nefondate și raționamente eronate”. Expertul își argumentează poziția prin faptul că reforma serviciilor publice este dictată nu
De asemenea, Ion Gumene consideră că este clar cum va prelua noua Agenție datoriile instituțiilor absorbite, în notă menționându-se doar despre faptul că acestea dețin o pondere foarte mică, de 2,1%, în suma totală datorată de entitățile publice. Autoritățile fac referire la faptul că noua instituție va trebuie să întoarcă o parte din datoriile pe termen lung sub formă de credite și împrumuturi ale „Registru” cu o valoare totală de 176,2 milioane de lei.
Analiza mai atestă faptul că partenerii de dezvoltare promovează deja modelul „ghișeului unic” prin pilotarea acestui concept în colaborare cu autorități ai administrației publice locale, instruirea personalului, instituționalizarea soluțiilor și planificarea activităților.
Ce înseamnă „ghișeu unic” în UE
Pe lângă experiența existentă în Republica Moldova, la nivelul Uniunii Europene există un șir de bune practici, modele, concepte și standarde de care autoritățile de la Chișinău ar trebui să țină cont când vor să instituie mecanismul unei ferestre unice. Astfel, Ion Gumene relevă că, de exemplu, în dezvoltarea acestui concept există o abordare diferită a dezvoltării structurii numită „front office”, „care trebuie să aibă o prezență largă la nivel local, față de optimizarea proceselor de business din cadrul „back office”. Astfel, entitățile prestatoare de servicii și cele care soluții de tip „ghișeul unic” sunt instituții diferite și se conducă după politici distincte. De asemenea, practicile europene recomandă dezvoltarea „ghișeului unic” mobil, implementarea principiul „Nu există ușă greșită” („No wrong door”), prestarea serviciilor prin intermediul mai multor canale.
Nota de poziție față de decizia Guvernului mai face referire și la prevederile Directivei UE privind serviciile în cadrul pieței interne care spun că „stabilirea ghișeelor unice nu aduce atingere reaprtizării funcțiilor și competențelor între autorități în cadrul sistemelor naționale”, principiu care se regăsește și în experiența țărilor UE.
Menționăm că experții au formulat aceste recomandări în perioada când proiectul de Hotărâre al Guvernului a fost propus spre consultare și dezbateri publice și le-au transmis Cancelariei de Stat.