Cheltuielile din domeniul economiei naționale au fost reduse cu peste un miliard de lei în urma adoptării de către Guvernul Filip a hotărârii privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016. În total, cheltuielile bugetului de stat se vor reduce cu 2 miliarde de lei (de la 35,5 la 33,5 miliarde de lei).
Decizia Executivului de luni, 26 septembrie, va afecta bugetele locale, precum și domeniile apărarea națională, securitatea națională, ocrotirea sănătății, învățământ și cultură.
Guvernul a motivat reducerea cheltuielilor prin micșorarea numărului de bugetari, conform moratoriului instituit pe 8 august 2016, și prin raționalizarea cheltuielilor, „ținând cont de alocațiile nevalorificate în perioada expirată a anului trecut”.
Construcția gazoductului Ungheni-Chișinău mai așteaptă
Astfel, după asumarea răspunderii de către Guvern în fața Parlamentului, un șir de programe, inclusiv proiecte finanțate din surse externe vor avea bugete mai mici cu aproape 20% față de sumele aprobate inițial în Legea bugetului de stat pentru anul 2016, ceea ce înseamnă o reducere cu 1,1 miliarde de lei. Diminuările au fost operate din contul fondului rutier, fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, fondul de dezvoltare regională și fondul pentru eficiență energetică.
Totodată, proiectele finanțate din surse externe nu vor primi sumele promise din cauza neîndeplinirii unor condiții în acordurile încheiate, acestea fiind micșorate cu aproape 205 milioane de lei. De asemenea, pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău vor fi alocați mai puțini bani. Între timp, Ministerul Economiei a anunțat că Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare va acorda 41 de milioane de euro, din totalul de 93 de milioane necesare, pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, iar diferența ar putea fi acoperită de un credit din partea Băncii Europene de Investiții.
Serviciul 112 nu e o prioritate
Austeritatea a afectat și alte programe despre importanța cărora vorbeau miniștrii pe parcursul anului. De exemplu, s-au „luat” niște bani prevăzuți pentru implementarea Serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112, pentru activitățile de reintegrare a țării. Executivul a putut însă să rupă și din bugetul prevăzut pentru reparația capitală a clădirii Parlamentului.
Bugetul pentru domeniul apărare națională, precum și cel al ordinii publice și securității naționale au fost reduse în total cu aproape 174 de milioane de lei. Printre motivele invocate de Executiv s-au numărat „raționalizarea unor cheltuieli specifice domeniului”, „asigurarea achitării indemnizațiilor la încetarea raporturilor de muncă” sau „asigurarea cu uniformă a polițiștilor”.
Domeniul ocrotirii sănătății va primi mai puțini bani (cu 75 milioane de lei sau 2,2%) față de cât erau prevăzuți inițial pentru cheltuieli din cauza diminuării transferurilor bugetare către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Și pentru învățământ se va cheltui mai puțin. Deși suma reducerii (381 milioane de lei) nu este esențială față de bugetul destinat acestui domeniu (8,8 miliarde de lei), Guvernul atenționează că hotărârea este bazată pe „lipsa capacității de absorbție integrală a mijloacelor prevăzute”. În special, este menționat în acest sens proiectul „Reforma în educație”.
CITEȘTE ȘI: Ministerul Educației are bani, dar nu-i cheltuiește
O reducere semnificativă a cheltuielilor se atestă pentru domeniul „gospodăria de locuințe”. Cheltuielile incluse la această categorie, care înseamnă inclusiv aprovizionarea cu apă potabilă sau construcția locuințelor sociale – sunt prevăzute cu o diminuare de 114 milioane lei (23,5 %) faţă de bugetul aprobat, care este de 484 milioane lei. Autoritățile motivează această modificare prin diminuarea cheltuielilor fondului de dezvoltare regională, precum și prin neîndeplinirea condițiilor din cadrul proiectelor externe.
Precizăm că, potrivit modificărilor aprobate de Guvern și acceptate de Parlament, transferurile de la bugetul de stat către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală vor constitui 2,5 miliarde de lei (cu 59,2 milioane lei mai puțin), transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat se majorează cu 84,8 milioane lei și vor însuma 4,8 miliarde de lei, iar transferurile către bugetele locale se diminuează în total cu 119 milioane lei.
De asemenea, bugetarii vor trebui să strângă cureaua și la capitolul cheltuieli capitale. Acestea s-au redus cu 23% sau cu 837 de milioane de lei, ajungând la suma de aproape 2,8 miliarde de lei.
Guvernul Filip a dorit să impresioneze FMI
Atât premierul Pavel Filip, ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, cât și președintele Parlamentului, Andrian Candu, au argumentat deciziile luate ca fiind una din condițiile Fondului Monetar Internțaional, pe care autoritățile de la Chișinău trebuiau să le îndeplinească pentru a semna un acord de finanțare. „Noi avem nevoie ca aceste finanțări să devină disponibile în anul bugetar curent, ca să putem să finanțăm cadrul de cheltuieli preconizat pentru anul 2016. Și aici vorbesc de toate cheltuielile: și salarii, și pensii, și școli, instituțiile statului, tot-tot”, a declarat Armașu pentru Radio Europa Liberă.
Anterior, Ministerul Finanțelor a prezentat propunerile privind elaborarea proiectului bugetului de stat pentru anul viitor și estimările pentru anii 2018-2019 din care se observă că majoritatea ministerelor de la Chișinău vor fi lăsate să se descurce anul viitor cu mai puțini bani de la bugetul de stat. Totodată, însă, unele dintre ele vor primi sume cu zeci de milioane de lei mai mari decât dispun în prezent.
CITEȘTE ȘI: Guvernul sărăcește aproape toate ministerele și majorează cheltuielile din banii publici
Totodată, autorii unui studiu european demonstrau în această vară că în Republica Moldova lipsește controlul asupra modului în care este administrat banul public.
Sa impresionez FMI-ul cu reducerea cheltuielilor si reducerea bugetilor in diferite sectoare nu cred ca i se va primi, cred ca au fost temei sa o faca, aici e necesar de aflat motivele concrete de ce sa ajuns la aceasta.
Ia si Filip aista si mai face. Deamu stringe cureaua. Filat cind stringea cureaua, fura miliarde, dar nu reducea cheltuielile. Mai bin luati bani de la hotii miliardelor Filat si Platon, de acolo precis va ajunge sa cheltuiti la maxim.
Toate tarile care trec prin situatii asemanatoare sunt nevoite sa stringa cureaua pentru ca numai asa se poate depasit criza. Nu avem ce face, numai prin sacrificiu tara va putea merge inainte.
Filip isi eficientizeaza cheltuielile pentru ca mai bine utilizeaza banii pentru a asigura cetatenilor compensarea medicamentelor, sau majorarea pensiilor decit sa achite functionarii birocratia si tot asa mai departe.
Se pare acuma ca taie. Eu cred ca este ceva ok inainte de reforma administratiei publice centrale. Deci este o pauza de planificare inainte de marile schimbari.
Mult costa sa impresionezi FMI-ul…Da poate mai degraba intr-adevar s-au rationalizat cheltuielile, pentru a nu intra in deficite si mai mari, poate cu astfel de reduceri, plus banii FMI-ului si altor donatori se va reusi de imbunatatit cit de cit economia tarii, la asta nu s-a gindit nimeni?
Taie reduce, asta ne vorebeste despre un control spre corectitudine si o buna monitorizare pe care UE-ul io cerea lui Filat . Care la gonit pe Leanca din partid deoarece Leanca opta pentru o gestionare corecta.
Pingback:Când va începe extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău - moldNova
Pingback:Avocatul Poporului: „Legea miliardului” încalcă drepturile moldovenilor, iar Timofti trebuie s-o respingă - moldNova