Guvernul a găurit bugetul cu sute de mii de euro în loc să rezolve problemele vinificatorilor

Un program care ar fi trebuit să ajute vinificatorii să depășească cele mai grave probleme, oferind acces la finanțare de zeci de milioane de euro s-a soldat cu o gaură în buget mai mare de jumătate de milion de euro din cauza că a fost implementat prost de autorități și din cauza problemelor din sectorul bancar.

FOTO: Sandu Tarlev

Curtea de Conturi a analizat cât de eficient a fost implementat programul „Filiera Vinului”, care a fost lansat pentru a ajuta vinificatorii cu care se confruntă vinificatorii din Republica Moldova. Astfel, Guvernul și Banca Europeană pentru Investiții (BEI) a semnat în 2010 un contract prin care instituția europeană oferea un credit de 75 milioane de euro pentru a salva sectorul vitivinicol. Termenul-limită al programului era anul 2014, însă acesta a fost extins până la 31 decembrie 2017. Pentru a realiza programul a fost creată în 2010 Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea programului de restructurare a sectorului vitivinicol de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, reorganizat de curând și redenumit în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Prin intermediul programului, vinificatorii puteau beneficia de credite pentru a-și dezvolta producția de vinuri îmbuteliate cu indicații geografice protejate sau pentru producerea și achiziționarea strugurilor, precum și de tehnică sau echipamente procurate în leasing.

Auditorii Curții de Conturi au efectuat controale la Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor, Unitatea de implementare a programului, precum și la 37 de beneficiari care reprezintă 56% din totalul acestora.

Potrivit raportului prezentat, Banca Europeană a debursat până în acest an pentru programul „Filiera Vinului” 44 milioane de euro, cu 31 milioane de euro mai puțin decât suma negociată în cadrul acordului semnat în contract.

Din cauza că manualul operațional a fost elaborat în 2011, potențialii beneficiarii au avut acces la credite abia din 2012. Astfel, 66 de persoane are prezentat proiecte în valoare de 103,3 milioane de euro dintre care Banca Europeană pentru Investiții oferea 47,8 milioane de euro, restul sumei reprezentând contribuția proprie.

BEI nu a putut lucra cu băncile din Moldova

Din start, BEI a calificat două bănci din lista prezentată drept neeligibilă, iar în 2014 din cauza lipsei de transparență a acționarilor au fost excluse două bănci care acordau 85% din creditele oferite în cadrul „Filiera Vinului”. De asemenea, Banca Socială care, de asemenea, era implicată în program a ajuns în proces de lichidare, iar toate creditele acordate au fost recuperate.

Astfel, auditorii Curții de Conturi au subliniat faptul că deși vinificatorilor și viticultorilor li s-a oferit oportunitatea de-a avea acces la finanțare, autoritățile nu au monitorizat eficient programul și nu au întreprins toate măsurile necesare pentru implementarea cu succes a acestuia. De exemplu, în ceea ce ține de susținerea financiară în cazul laboratoarelor și instruirii în domeniu, care reprezintă o componentă a „Filierei Vinului”, au fost efectuate doar două vizite de verificare a celor care au beneficiat de bani. Astfel, a fost depistată situația în care cineva care a primit peste un milion de lei pentru un proiect, iar ulterior a dat în arendă terenul unei persoane fizice.

Termenul de implementare a fost prelungit din cauza că suma asimilată din creditul oferit de BEI a fost foarte mică, de 38%. Faptul că au fost utilizați puțini bani a fost condiționat de excluderea mai multor bănci din program, instituirea embargoului de către Rusia, imposibilitatea companiilor de a prezenta gaj și de creșterea semnificativă a datoriilor companiilor vitivinicolă.

Verificările au mai scos la iveală faptul că în cadrul implementării programului unii beneficiari au prezentat date eronate, alții nu erau membri ai asociației producătorilor de vinuri cu indicații geografice, anumite bunuri lăsate în gaj nu au fost evaluate conform valorii reale, iar proiectelor altor persoane nu corespundeau cerințelor de mediu. Astfel, au fost depistate utilaje și bunuri oferite drept gaj vechi și uzate, bunuri care nu vor contribui la rezultatul scontat, unele bunuri nu au fost livrate, latele nu sunt utilizate sau stau în stocuri mai bine de 11 luni, iar anumită tehnică și echipamente au fost oferite în lipsa unor calcule justificate, valoarea acestor nereguli fiind de milioane de lei.

Beneficii puține și cheltuieli foarte mari din buget

Auditorii au declarat că prelungirea termenului de implementare a programului a dus la cheltuieli mari din partea Guvernului, deoarece și-a luat angajamentul ca pentru soldul sumei nedebursate să achite un comision de 0,1% din sumă, iar până acum bugetul a fost sărăcit din această cauză cu 561.200 de euro. În același timp, pentru că a trebuit ca Unitatea de implementare să-și continue activitatea și după 2014, autoritățile au fost nevoite să aloce din bani publici 24,5 milioane de lei. În același, timp împrumutat de la BEI trebuie rambursat până în 2029.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii au declarat că principala cauză a întârzierii implementării programului este excluderea băncilor din program, bănci care ofereau 85% din credite, iar până la sfârșitul anului planifică să fie oferiți bani în cadrul programului care ar duce la reducerea soldului nedebursat de BEI până circa 18 milioane de euro. În ceea ce privește comisionul achitat pentru suma rămasă nedebursată, autoritățile au declarat că această condiție este pentru toate creditele de acest gen contractate și de alte țări.

Lasă un comentariu