Canicula şi valurile de ger ameninţă în mod direct starea sănătăţii populaţiei din Republica Moldova. Pentru a lupta cu schimbările climatice și a reduce efectele fenomenelor meteorologice asupra țării și locuitorilor săi, Guvernul a elaborat un proiect al Strategiei de adaptare a sistemului de sănătate la schimbările climatice pentru anii 2018-2022.
Documentul prevede, printre altele, avertizarea din timp a populației de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat a prognozelor privind starea vremii, dar și existența secţiilor de urgenţă pe deplin funcţionale pentru pacienții cu bolile cardiovasculare.
Persoanele în etate, cu boli cronice, nou-născuţii şi copiii, femeile gravide, săracii din zonele urbane şi rurale și lucrătorii în aer liber sunt cei mai pasibili să fie afectați de bolile și decesele cauzate de fenomenele climatice extreme.
Zonele țării cele mai afectate
Potrivit autorităților, cele mai vulnerabile zone ale Republicii Moldova în fața schimbărilor climatice sunt municipiul Chişinău, sudul şi parţial centrul ţării. Conform unei analize realizate de către fostul minister al mediului, în 2012, principalele probleme care apar din cauza fenomenelor meteorologice sunt instalarea secetei, inundaţiile, ploile torențiale cu grindină și temperaturile extreme pe timp de vară și iarnă.
Strategia de adaptare a Republicii Moldova la schimbările climatice pentru 2018-2022 prezintă anume seceta şi inundaţiile drept fenomenele meteorologice cele mai îngrijorătoare pentru țara noastră. Acestea ameninţă în mod direct mediul înconjurător şi starea sănătăţii populaţiei.
În plus, schimbările climatice pot să cauzeze, de asemenea, încetinirea creşterii economice și creșterea nivelului sărăciei.
Cum ne afectează seceta și inundațiile
Seceta reduce cantităţile de apă disponibilă în scopuri de igienă, sporeşte riscurile incendiilor de vegetaţie, reduce productivitatea ramurii agricole şi cantitățile de hrană. Inundaţiile, de cealaltă parte, afectează sistemele de canalizare, sistemele de transport, cauzează izbucniri de infecţii şi pot favoriza înmulţirea ţânţarilor care provoacă infecţii. Autoritățile subliniază în strategia lor că aceste fenomene meteorologice nu afectează doar sănătatea fizică a populației, ci și cea psihică, întrucât provoacă stres populației.
CITIȚI ȘI: Încălzirea globală, un motiv al discriminării femeilor. Cum Guvernul de la Chișinău vrea să asigure egalitatea între femei și bărbați
O dată cu creșterea temperaturii și a umidității, dar și a instabilității precipitaţiilor are loc înmulţirea paraziţilor, a mușcăturilor de insecte și reapariţia maladiilor ce prezentau un pericol în trecut. Totodată, crește riscul de contaminare a resurselor de apă din cauza viiturilor. Toate acestea duc la răspândirea unor maladii prin intermediul apei şi produselor alimentare infectate.
În Strategia de adaptare a sistemului de sănătate la schimbările climatice pentru anii 2018-2022 se menționează că valurile de ger și canicula ameninţă în mod direct starea sănătăţii populaţiei din Republica Moldova. Există dovezi că perioadele îndelungate de caniculă sporesc riscul mortalităţii în rândul persoanele de peste 65 de ani. În perioadele de caniculă care au avut loc în anul 2007, de exemplu, rata mortalității în Chișinău a crescut cu circa 6,5%. În plus, efectele caniculei asupra sănătăţii pot fi agravate de poluarea atmosferică în zonele urbane.
Cum luptă Guvernul cu gerul și canicula
Guvernul vrea ca Serviciul Hidrometeorologic de Stat să publice din timp informațiile privind pătrunderea pe teritoriul Republicii Moldova a valurilor de caniculă și ger. Astfel, oamenii vor fi la curent cu ce urmează să se întâmple și vor avea timp să se pregătească și să se îngrijească de sănătatea lor. Documentul mai prevede ca secţiile de urgenţă din spitalele principale din oraşe şi sate să fie întotdeauna pe deplin funcţionale pentru pacienții cu boli cardiovasculare. De altfel, variaţiile climatice provocă tulburări persoanelor cu boli cronice cardiovasculare şi respiratorii, iar cei mai vulnerabili sunt copiii de până la 15 ani şi persoanele de peste 75 de ani.
Potrivit documentului, lucrătorii medicali trebuie să-și fortifice capacitățile de supraveghere a bolilor infecțioase, inclusiv a celor influențate de schimbările climatice. Autoritățile își propun să implementeze un sistem informațional în domeniul sănătății mediului care să fie accesibil publicului.
Cât costă lupta cu natura
Implementarea Strategiei de adaptare a sistemului de sănătate la schimbările climatice pentru anii 2018-2022 va costa aproximativ 210,66 milioane de lei. Vor fi utilizați banii din bugetul de stat și din din surse externe. De implementarea Strategiei se va ocupa Agenția Națională pentru Sănătate Publică din subordinea Ministerului Sănătăţii Muncii și Protecției Sociale.