Haos în agricultura moldovenească: investiții fără viziune pe teren și birocrație în birouri

Agricultura din Republica Moldova se dezvoltă haotic. Fermierii investesc bani fără a avea un plan de afaceri, nu înţeleg cum funcţionează procesul de marketing, visează la export și nu știu să identifice piețe de desfacere. Totodată, fermierii moldoveni susțin că primesc puține subvenții, nu au bani pentru promovare, duc lipsă de sisteme de irigare, iar birocrația din țara noastră le dă bătăi de cap. Acestea sunt câteva probleme discutate în cadrul Forumului Agricol Transfrontalier – Republica Moldova și România (UFMR), organizat pentru prima dată la Chișinău.

terenuri agricole
Terenuri agricole FOTO: Sandu Tarlev

Fermierii nu știu să vândă

Mulţi producători agricoli au vociferat din nou aceleaşi probleme vechi precum importanța asocierii, insuficiența resurselor financiare, credite prea scumpe, lipsa contractelor de asigurare agricolă și a forței de muncă calificate. Referitor la asociere, aceștia spun că de vină ar fi neîncrederea în partenerii de afaceri și intoleranța, specifică moldovenilor. Pentru a se organiza și a lucra în echipă, fermierii noștri ar avea nevoie de programe de finanțare special gândite pentru a stimula asocierea agricultorilor. moldNova.eu a scris anterior un articol întitulat „Riscul de a face agricultură. De ce fermierii moldoveni nu vor să-și asigure culturile”.

Fermierii din Republica Moldova au nevoie de planificare, gândire strategică și obiective clare. „Obiective pe toate liniile. Fondurile trebuie investite pentru a atinge un scop. Obiectivele „smart” sunt extrem de importante pentru orice. Dacă nu le-am atins înseamnă că avem o problemă și trebuie să ne întrebăm de ce? Unde am greșit? Când? Trebuie să vă orientați de la client spre producție, nu invers. Asocierea trebuie să fie naturală, bazată pe interes economic, dar nu pe primirea grantului, subvenţiilor etc.”, explică Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).

Cristina Filip, specialist la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), adaugă că, de fapt, fermierii moldoveni nu-și planifică investițiile și nu elaborează un studiu de piață. „Dacă se dau subvenții pentru nuci, atunci plantăm nuci. Asociațiile sunt inactive: din 1.500 de membri – 13 sunt active”, spune Filip.

Forumul Agricol Transfrontalier România-Republica Moldova. FOTO: Liliana Martin

Personal necalificat și programe anapoda

Zootehnicienii se plâng de concurență neloială pe piața de desfacere, inexistența unui fond genetic și accesul practic îngrădit pe piața Uniunii Europene. Aceştia vor să fie implementată legea zilierilor (despre care am scris în articolul „Legalizarea zilierilor şi opoziţia sindicaliştilor”). În același timp, producătorii din industria agro-alimentară susțin că duc lipsă de materie primă de calitate, siguranță alimentară și control insuficient la compoziția chimică și livrarea cu întârziere a materiei prime.

De asemenea, în țara noastră nu există specialiști pricepuți în tehnologia produselor ecologice, motiv pentru care întreprinderile nu pot face produse cu valoare adăugată. Iurie Tarai, singurul porducător de afine din Republica Moldova, mai spune că fermierii întâmpină dificultăți atunci când vor să aducă pe piața autohtonă noi soiuri de pomușoare, din cauza birocrației.

Apă necontrolată în laborator și lipsa canalizării în localitățile din Republica Moldova sunt alte două probleme majore cu care se confruntă agricultorii moldoveni. „Verificarea apei la laborator costă 1.500 de lei pentru o probă. Duritatea apei este o problemă. Prin sate s-au tras apeducte, dar nu sunt sisteme de canalizare. Oamenii folosesc apă, iar rezidurile ajung în câmpul unde noi creștem legume, fructe etc. Gazul natural conține mult aer, iar energia electrică variază la diferiți parametri”, enumeră alte probleme o femeie care activează în domeniul horticulturii.

Un avans pentru fermieri

Fondurile europene au fost motorul care a schimbat agricultura din România. În total, fermierii români au primit, sub formă de subvenții, peste 2 miliarde de euro de la UE. Pe lângă asta, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură din România (APIA) dă bani fermierilor atunci când aceștia au nevoie. „Oferim bani în avans pentru fermieri, deoarece acum au nevoie de bani”, declară Andrian Pintea, director APIA din România.

Reprezentanţii asociaţiilor agricole din România i-au îndemnat pe fermierii moldoveni să se asocieze, iar autorităților le-au recomandat să-i trateze pe agricultori ca pe niște parteneri de afaceri şi să stea la sfat cu aceștia pentru a le înțelege problemele.


CITIȚI ȘI: Merele moldovenești abia îi hrănesc pe producători

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *