Harta corupției în Moldova. Ce împiedică CNA să lupte cu această problemă

Centrul Național Anticorupție (CNA) a anunțat care sunt dificultățile prin care trec ofițerii în lupta cu corupția, cum ar fi tehnica veche, numărul mare de dosare sau faptul că oamenii se tem să denunțe astfel de cauze deoarece se tem de intimidare și răfuială. În același timp, instituția susține că polițiștii sunt cei mai corupți, iar Capitala este orașul unde înflorește acest fenomen.

Oamenii care au devenit victime ale corupției nu au denunțat infracțiunile, deoarece lipsește un mecanism eficient pentru apărarea petiționarilor – se spune în Raportul CNA pentru activitatea desfășurată în anul 2016. În acest context, CNA comunică că au fost stabilite mai multe cazuri de clasare a dosarelor penale și achitare de către instanța de judecată a suspecților, iar ulterior în privința părților vătămate s-au inițiat campanii de intimidare şi răfuială.

Ofițerilor CNA le revin prea multe dosare penale

În raport, CNA subliniază volumul mare de muncă al ofițerilor de urmărire penală care lucrează la câte 15-20 dosare penale complexe de corupție. Supraîncărcarea constituie un factor de risc major pentru realizarea calitativă a sarcinilor stabilite față de ofițerii de urmărire penală privind examinarea în termeni rezonabili, obiectivi şi sub toate aspectele a cauzelor penale.

Pe lângă activitatea de muncă intensă, ofițerii de urmărire penală sunt incluși în grupurile de lucru pe dosarele aflate în procedura Procuraturii Anticorupție. Din acest motiv, ofițerii de urmărire penală ai CNA, deseori, nu se isprăvesc cu cercetarea în termeni rezonabili a dosarelor de corupție care se află în procedura lor.

„În domeniul prevenirii corupției, una din deficiențele majore întimpinate de experții CNA a fost parvenirea de la autorități a solicitărilor privind efectuarea expertizei anticorupție cu încălcarea termenului de 10 zile. Cel mai des asemenea solicitări au venit din partea Cancelariei de Stat, Ministerului Finanțelor, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei”, se mai arată în raportul Centrului.

Care sunt cele mai corupte domenii și localități

Potrivit raportului CNA, poliția, băncile, instituțiile de microfinanțare, primăriile, consiliile raionale, serviciul vamal și justiția sunt cele mai corupte instituții din Republica Moldova. Cei mai corupți sunt totuși judecătorii, polițiștii, vameșii, primarii, directorii de întreprinderi și cetățenii simpli.

De fenomenul corupției este afectată toată Moldova, inclusiv raioanele și satele. Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în Chișinău cu 501, urmat de Bălți cu 69 de infracțiuni. În raionul Cahul s-au comis 51 de infracțiuni, iar în raionul Hâncești – 19. În clasamentul făcut de CNA este prezentat UTA Găgăuzia, Leova, Ungheni, Drochia și Edineț. Raioanele Sângerei, Ocnița, Călărași și Glodenicare se bucură de cea mai joasă rată a corupției – în aceste localități au fost 1-2 infracțiuni pe parcursul anul 2016.

În urma măsurilor speciale și investigații, ofițerii CNA au depistat și contracarat 858 de infracțiuni, în creștere cu 18% față de perioasa similară a anului 2015. Analizând datele statistice pe anii 2013-2016, se constată o evoluție în creştere a numărului infracțiunilor depistate de CNA în mediu cu 14% pe an. Acest indiciu este rezultatul sporirii şi consolidării capacităților profesionale şi experienței efectivului CNA în lupta cu corupția şi spălarea banilor.