Minoritățile naționale din Republica Moldova se integrează greu în societate, deoarece nu cunosc limba română. Chiar dacă ar cunoaște-o problemele lor nu s-ar termina aici din cauza stereotipurilor sau a prejudecăților cu substrat etnic. Despre problemele și soluțiile pentru minoritățile etnice s-a discutat timp de 6 zile în cadrul unei școli de vară la Albota de Sus, raionul Taraclia.
Ce ați face în locul unei tinere născută în Tiraspol, al cărei tată este din Azerbaidjan, iar mama e vorbitoare de limbă rusă, de religie musulmană, care a ajuns să facă facultatea la Chișinău într-o grupă cu predare în limba română după ce a depus actele pentru a studia în limba rusă? Probabil vom spune că nu e o problemă, că ar trebui să cunoască româna odată ce locuiește în Republica Moldova. Este o concluzie logică pentru cei care cresc și sunt educați într-un mediu în care se vorbește româna și una absurdă pentru cei care au fost înconjurați de alolingvi toată viața lor.
„Am venit să învăț și când am aflat că am fost transferată din grupa rusă în grupa de limbă română, mi-am spus că va fi bine, deoarece voi învăță limba. Totuși, mă așteptam ca profesorii să-mi ofere suportul de curs în rusă. Mă gândeam că la ore voi asculta în română, dar voi avea și materiale în rusă pentru a mă putea pregăti în paralel. Mă așteptam doar la plusuri” – Natavan Salimova.
Așteptările tinerei nu s-au adeverit. Natavan crede că a început să fie discriminată, deoarece nu vorbea româna, iar la cursuri se făceau glume pe seama religiei musulmane. „Într-un final am fost învinuită că e doar vina mea că nu știu limba română și am cedat”, spune tânăra, astfel transferându-se de la Jurnalism la Psihologie.
Metodologie de învățare ineficientă
În Republica Moldova pe lângă minoritățile care nu vor să învețe limba băștinașilor din încăpățânare sau din rea voință există sute și mii de oameni care vor să învețe româna, dar nu au această oportunitate. Majoritatea conștientizează că limba româna este o necesitate abia când vor să se integreze în piața muncii, iar bariera lingvistică devine o povară. Cei mai mulți tineri alolingvi care au participat la școala de vară de la Albota de Sus au spus pentru moldNova.eu că probabil metodologia de învățare a limbii trebuie îmbunătățită, odată ce generații întregi trec prin școală și nu reușesc să iasă cu cunoștințe solide de română.
„Fiecare trebuie să înceapă de la sine pentru a îmbunătăți relațiile interetnice, pentru a ajunge la un nivel mai bun de comunicare. Toți trebuie să înțeleagă că suntem în secolul al XXI-lea și trebuie să fim toleranți. Nu contează că ești rom, rus, moldovean, român sau american. Nu contează ce culoare este pielea ta, trebuie să fii om. Cred că trebuie să investim mai mult în educație” – Kiril Țîbulca.
Drepturi încălcate sistematic
Într-un raport al ONU din 2016 este menționat că drepturile omului sunt încălcate sistematic în Republica Moldova. Percepția generală este că peste 68% din cetățeni cred că drepturile lor sunt încălcate, indiferent de etnie. Alți 27% din respondenți consideră că drepturile omului se încalcă ocazional. Astfel, cei mai mulți cetățeni moldoveni, fie că fac parte din grupul majoritar sau dintr-o minoritate etnică, simt că drepturile lor nu sunt respectate. Evident, atunci când vine vorba de minoritățile naționale, problema se acutizează.
Anghelina Gaidarjî, redactor al unei reviste locale din Taraclia și cea care a contribuit la organizarea Școlii de vară a minorităților etnice, ne-a spus că tradițiile și cultura fiecărei etnii trebuie păstrată și transmisă din generație în generație. Ea consideră că limba maternă este un element important care contribuie la păstrarea culturii bulgarilor din sudul Republicii Moldova. „Îmi doresc păstrarea și continuare culturii bulgare. Această diversitate poate fi continuată dacă copiii învață de mici limba maternă”, crede femeia. Anghelina Gaidarjî povestește despre una din tradițiile bulgarilor înainte de Paște: sâmbăta lui Lazăr. În această zi fetele mici sunt îmbrăcate în straie populare și merg prin localitate cântând cântece populare. Fetele poartă obligatoriu pe cap coronițe din flori.
Lecții de istorie a minorităților etnice
Pentru a rezolva o parte din solicitările minorităților, Guvernul este îndemnat să ratifice Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Anghelina Gaidarjî nu înțelege de ce Guvernul de la Chișinău nu vrea să ratifice această Cartă, odată ce ea este cerută atât de Uniunea Europeană cât și de reprezentanții ONU. O altă soluție pe care reprezentanții etniilor o cer de la Guvernul de la Chișinău este includerea în curricula școlară a orelor de cultură sau istorie a minorităților etnice. Astfel poate fi păstrată diversitatea din Republica Moldova, care trebuie privită ca un avantaj, cred aceștia.
INFOGRAFIC Cât de plurietnică mai este Republica Moldova? Evoluție 1812 – 2014
Școala de vară a minoritățile etnice din Republica Moldova s-a desfășurat în perioada 16-21 august la Albota de Sus, raionul Taraclia. Tineri bulgari, evrei, romi, găgăuzi, ucraineni, precum și din regiunea transnistreană au avut cursuri în care au învățat care sunt mecanismele prin care își pot apăra drepturile. Evenimentul a adunat tineri cu vârsta între 18 și 24 de ani și a fost organizat de Grupul Tineretului pentru Solidaritate Interetnică, Organizația Națiunilor Unite în Republica Moldova și administrația raionului Taraclia.