INFOGRAFIC Investițiile din Republica Moldova intră în declin. Parteneriatele cu statul, evitate de investitori

Investițiile în active materiale pe termen lung au stagnat în 2014 și 2015, iar în 2016 s-au diminuat comparativ cu anul precedent. Acest lucru înseamnă că în ultimii 3 ani în economia moldovenească s-au cheltuit mai puțini bani pentru construcția de clădiri, achiziția de utilaje și s-au cumpărat mai puține mașini.

Ce înseamnă investiții în active materiale pe termen lung

Este simplu: cheltuielile pentru un apartament construit și apoi dat în chirie pot fi considerate investiții în active materiale pe termen lung. Dacă apartamentul nu aduce venit, atunci acesta nu poate fi considerat activ. Un automobil care este folosit pentru servicii de taximetrie la fel poate fi considerat activ pe termen lung de către proprietar.

Conform definiției date de Biroul Național de Statistică, investiţiile în active materiale pe termen lung reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi active materiale pe termen lung, cheltuieli pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia, reparaţia capitală celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al activelor pe termen lung. Toate elementele componente ale indicatorului investiţii se raportează atunci când sunt realizate din punct de vedere fizic, adică recepționarea construcției, terminarea montajului.

În ultimii 10 ani companiile moldovenești au investit cel mai mult în utilaje, echipamente și mijloace de transport (banda galbenă din grafic). Investițiile în această categorie au crescut de la 4,5 miliarde lei în 2006 la aproximativ 8,7 miliarde lei în 2016. Graficul realizat de moldNova.eu demonstrează că per total investițiile în active materiale pe termen lung sunt în creștere. Totuși, observăm o cădere abruptă a investițiilor din 2008 în 2009 când a avut loc criza economică mondială. După acea criză, investițiile au crescut an de an, dar s-au oprit în 2014. Din 2009 până în 2014 investițiile totale s-au dublat de la 11 miliarde lei la peste 21 miliarde de lei. În 2014 în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri parlamentare și a ieșit la iveală jaful din sistemul bancar moldovenesc  – acest lucru a subminat încrederea investitorilor.

„Furtul miliardului” a descurajat investitorii

Anii 2015 și 2016 n-au fost buni pentru economia moldovenească. În această perioadă constatăm o descreștere a investițiilor. Astfel, de la investiții totale în active materiale pe termen lung de peste 22 miliarde de lei în 2015, acestea au căzut la 19,6 miliarde lei în 2016. Descreșterea înregistrată în 2016 față de 2015 este de 12,8% în prețuri comparabile.

În profil teritorial cele mai multe investiții se fac în municipiul Chișinău. Capitala este campioană cu 64,5% din investiții atrase. Conform datelor din 2016, din 19,6 miliarde de lei în Chișinău au fost făcute investiții de 12,7 miliarde de lei. În regiunea de Nord au fost înregistrate investiții în valoare de 2,98 miliarde de lei, iar în cea de Sud – de 1,21 miliarde de lei.

Construcțiile de locuințe atrag cei mai mulți bani

Domeniul care atrage cele mai mari investiții sunt tranzacțiile imobiliare. Astfel, în imobiliare a fost atrasă suma de 3,35 miliarde de lei doar în 2016. În aceeași ordine de idei, potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2016 au fost date în exploatare 6.075 de locuințe, apartamente și case individuale. Chiar dacă vorbim de peste 6.000 de apartamente, numărul acestora este în descreștere față de 2015 cu 15,5%, când au fost înmânate cheile la aproape 7.000 de apartamente.

În domeniul comerțului și a reparației autovehiculelor au fost investiții în active materiale pe termen lung de 2,37 miliarde de lei. Industria prelucrătoare a primit în 2016 investiții de 2,49 miliarde de lei, iar în agricultură au fost făcute investiții de 1,93 miliarde de lei.

Investitorii nu au încredere în parteneriatele publice-private

Oamenii de afaceri moldoveni sunt cei care investesc cel mai mult în activele din Republica Moldova. În 2015 peste 10 miliarde de lei au fost investiți de către companiile conduse de afaceriști moldoveni. Următorul investitor masiv este statul. Din cota totală de investiții, de aproximativ 20 de miliarde de lei, primăriile, ministerele și întreprinderile statului au investit peste 6,7 miliarde de lei. Investițiile străine, exprimate în lei, au totalizat în 2015 suma de 1,78 miliarde de lei. Cele mai multe investiții străine au venit în Republica Moldova în 2008 când valoarea acestora a fost de 2,4 miliarde de lei. O cotă infimă o au investițiile făcute de întreprinderile cu capital de stat și privat. În 2015 valoarea acestor investiții a fost de 0,14 miliarde lei. Acest lucru demonstrează că investitorii nu au încredere în parteneriatele publice-private.

Statul speră să fie bine…

Ministerul Economiei, printr-o notă publicată pe pagina web, speră că economia naţională va crește din contul majorării investiţiilor în active materiale pe termen lung cu o rată medie anuală de circa 6,1% în anii 2017-2020. Investiţiile de capital, ca sursă principală de creştere economică, vor contribui la crearea noilor locuri de muncă; creşterea competitivităţii produselor autohtone pe piaţa externă; majorarea ofertei interne; satisfacerea mai deplină a cererii solvabile, inclusiv prin substituirea importurilor și extinderea bazei de impozitare.

Precizăm că informațiile despre realizarea investițiilor sunt colectate anual de la companii sau instituții de stat (ministere, primării, consilii raionale). În anul 2015 astfel de date au fost colectate de la 13.052 unități.