Comisia Electorală Centrală (CEC) insistă ca moldovenii aflați peste hotare să se înregistreze prealabil în ajunul scrutinelor care se organizează în țară. În același timp, această metodă este criticată de avocatul care a reprezentat diaspora în procesul contra CEC după alegerile prezidențiale de anul trecut, considerând aplicația una ineficientă.
După criticile adresate CEC privind ineficiența înregistrării prealabile de către moldovenii aflați peste hotare, instituția a decis să organizeze o masă rotundă pentru a afla de la oameni interesați de ce această aplicație nu este folosită și care ar fi alternativele.
Reprezentanții Comisiei au prezentat cum funcționează această procedură și pașii pe care alegătorii trebuie să-i facă înainte de fiecare scrutin din 2010, de când s-a utilizat pentru prima dată înregistrarea prealabilă, până în prezent. Scopul anunțat de CEC a fost de a găsi calea pentru a putea asigura ca la următoarele alegeri să se înregistreze un număr cât mai mare de cetățeni.
CEC vrea să rezolve problema despre care știe că există de 6 ani
Președintele CEC, Alina Russu, a declarat că înregistrarea prealabilă ajută autoritățile să identifice regiunile sau localitățile în care se află un număr consistent de cetățeni moldoveni cu drept de vot. Aceasta a recunoscut însă că din 2010 și până acum autoritățile nu îi informează suficient de bine pe moldovenii din străinătate cu drept de vot despre această metodă, inclusiv despre beneficiile acesteia, ceea ce duce la recepționat unui număr mic de cereri din partea alegătorilor de peste hotare. „Pentru a evita o asemenea situație pe viitor, ne propunem să desfășuram o serie de dezbateri, care să explice celor interesați în ce constă procedura de înregistrare prealabilă și cum o putem îmbunătăți, astfel încât aceasta să poată fi accesată de un număr cât mai mare de utilizatori”, a mai adăugat președintele CEC.
„Aplicația nu și-a demonstrat eficacitatea”
Sergiu Gurduza, unul din membrii Comisiei Electorale Centrale, a ținut să precizeze că înregistratrea prealabilă funcționează și nu prea, specificând că ar fi mai oportun să se renunțe la această înregistrare pentru că până acum nu și-a demonstrat eficacitatea. În altă ordine de idei, Gurduza a propus înregistrarea prealabilă a tuturor cetățenilor, inclusiv a celor din țară, nu doar a celor aflați peste hotare, „pentru a cunoaște câți alegători vor participa la alegeri”. În cazul în care nu vor fi luate în calcul aceste două soluții, Gurduza propune comasarea acestui sistem cu evidența consulară a Ministerului de Externe, iar aceste date să aibă un statut permanent. „Dacă avem posibilitatea ca cetățenii să se înregistreze la ambasade mi se pare judicioasă utilizarea aplicației”, a spus Sergiu Gurduza.
„Nu este clară finalitatea procedurii”
Eduard Digore, avocatul diasporei, consideră că CEC încă nu a stabilit foarte clar care este finalitatea înregistrării prealabile și atâta timp cât cetățeanul nu va ști care este utilitatea înregistrării, nici nu se va avânta să se înregistreze. „În primul rând, orice procedură care va condiționa exercitarea dreptului la vot, nu trebuie să încurce și să nu complice procedura de exercitare a acestuia”, a argumentat avocatul. Potrivit acestuia, CEC ar trebui să găsească motivul pentru care cetățenii nu se înregistrează, identificând profilul acestora, întrucât există o frică, o incapacitate și o indiferență a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare, pentru că ei nu sunt informați care este rostul aplicației. Avocatul diasporei a mai adăugat că ar fi bine ca cetățenii să fie puși la curent cu detalii privind procesarea datelor cu caracter personal, mai exact despre stocarea, arhivarea și distrugerea lor.
„Aplicația ar trebui să conțină câmpuri facultative și obligatori”
Expertul economic Sergiu Tofilat s-a referit la importanța câmpurilor facultative și obligatorii din aplicație. Spre exemplu, acesta crede că deținerea unei adrese de e-mail ar trebui să fie una facultativă pentru că nu fiecare o are, iar obligatorie ar trebui să rămână introducerea codului numeric personal și a datelor de naștere. Tofilat a mai propus ca pe lângă procedura de înregistrarea online să existe și cea de înregistrare fizică.
Înregistrarea prealabilă, constituțională
Pentru prima dată procedura de înregistrarea prealabilă a fost aplicată la referendumul din 2010, iar numărul celor înregistrați a constituit doar 660 de cetățeni. Pe parcursul anilor, numărul acestora a fost în creștere, însă nu a ajuns nici la 5.000 de alegători. Pentru alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010 s-au înregistrat în prealabil peste 1.500 de alegători aflați peste hotare, pentru cele parlamentare din 2014 – circa 2.400, iar pentru scrutinul prezidențial din 2016 – peste 3.500 de alegători.
În anul 2015, Curtea Constituțională a recunoscut procedura de înregistrare prealabilă ca fiind una legală, respingând o sesizare a deputaților socialiști Alla Dolință și Vasile Bolea. Aceștia au cerut judecătorilor să se pronunțe dacă nu cumva această procedură condiționează dreptul la vot al cetățenilor aflați peste hotare de înregistrarea prealabilă.