Președintele Igor Dodon cere puteri sporite pentru dizolvarea Parlamentului și își motivează solicitarea prin jumătăți de adevăr despre constituțiile altor state europene. Dodon a dat termen Parlamentului până la data de 24 martie să susțină acest proiect de modificare a Constituției. În cazul în care nu va reuși să-i convingă pe deputați, președintele Republicii Moldova a declarat că va demara un referendum în baza inițiativei populare.

Președintele Igor Dodon. FOTO Sandu Tarlev

Igor Dodon își dorește să poată dizolva Parlamentul „după consultarea fracțiunilor parlamentare” și susține că „acest mecanism este întâlnit în Republica Franceză, care asigură colaborarea între puterea legislativă și cea executivă”.

Prima solicitare a lui Dodon, inspirată inexact din Constituția Franței

Referința la Constituția Franței este imprecisă și inexactă: articolul 12 prevede că „Președintele Republicii poate, după consultarea primului ministru și a președintelui Parlamentului, să pronunțe dizolvarea Parlamentului”. Mai mult, acest articol al Constituției Franței conține și o limitare a exercitării acestui drept: „[Președintele] nu poate proceda la o nouă dizolvare în cursul anului de după aceste alegeri [ale unui nou Parlament de după dizolvare]” – limitare care nu este prezentă în proiectul lui Igor Dodon, ceea ce face ca președintele să poată dizolva Parlamentul ori de câte ori dorește asta.

O altă situație în care Igor Dodon își dorește să poată dizolva legislativul este atunci când „Parlamentul nu a implementat, în termen de 12 luni, voința poporului exprimată prin referendumul consultativ”. Această propunere este motivată prin practica Curții Constituționale a României.

A doua solicitare a lui Dodon, făcută în baza unei „practici” care nu există

La rândul ei și această referință este inexactă. Nu există o „practică” a Curții Constituționale a României care să ducă la dizolvarea legislativului în cazul în care un referendum consultativ nu este transformat în lege de către Parlament. În realitate există un comentariu extins al Curții Constituționale a României prin care este criticat faptul că referendumul din 2009 pentru reducerea Parlamentului la 300 de membri nu a fost pus în aplicare (detalii aici). Președintele Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, declara în 2012: „Acest comunicat a fost transmis presei, deoarece eram acuzați că noi, judecătorii de la CCR, suntem vinovați de faptul că a crescut numărul de parlamentari și, implicit, și cheltuielile bugetare cu ei. Prin acest comunicat de fapt am reluat hotărârea Curții Constituționale din iunie 2012, când, între altele, am adus aminte legiuitorului că trebuie făcute modificări legislative care să respecte voința poporului, exprimată prin referendumul din 2009, care cerea un număr maxim de 300 de parlamentari”. În avizul pentru proiectul de revizuire a Constituției României din 2014, Curtea Constituțională arăta că „Voinţa politică a poporului, manifestată prin intermediul referendumului, a fost aceea a desfiinţării uneia dintre Camerele Parlamentului şi a stabilirii unui număr maxim de parlamentari, determinat potrivit condiţiilor legale, de modificări esenţiale în structura autorităţii legiuitoare, care impuneau modificarea Legii fundamentale. Voința populară exprimată la acest scrutin a rămas fără consecințe juridice.” Însă nu există nici un fel de „practică” a Curții Constituționale a României în direcția invocată de președintele Igor Dodon.

A treia solicitare a lui Dodon, promovată cu jumătate de adevăr

O a treia posibilitate de dizolvare a Parlamentului în opinia șefului statului ar fi atunci când „Referendumul republican privind demiterea Președintelui Republicii Moldova s-a soldat cu rezultat negativ sau a fost confirmată nevalabilitatea lui de către Curtea Constituțională”, în susținerea acestei idei fiind adus faptul că există o astfel de prevedere constituțională în Austria și Slovacia.

Constituția Austriei prevede la articolul 60 (6) că respingerea prin referendum a demiterii președintelui duce la dizolvarea Parlamentului – însă nu există nici un fel de prevedere pentru cazul în care referendumul de demitere este invalidat de Curtea Constituțională. Aceeași situație este constatată și la Constituția Slovaciei, articolul 102, lit. e, unde nu există nici o prevedere pentru cazul în care referendumul de demitere a președintelui ar fi invalidat de Curtea Constituțională.

A patra solicitare a lui Dodon, unica argumentată

Igor Dodon mai dorește să poată dizolva legislativul în cazul în care „Parlamentul nu a adoptat Legea bugetului de stat în termen de 2 luni de la începutul exercițiului financiar”, idee bazată pe faptul că o astfel de prevedere există în Constituția Ungariei articolul 3.3 și cea a Estoniei la articolul 119.

A cincea solicitare a lui Dodon, bazată pe manipulare

Nu în ultimul rând, Igor Dodon mai dorește „Dizolvarea Parlamentului prin referendum, inițiat de Președintele Țării”, motivând că o astfel de practică există în Estonia. În realitate, Constituția Estoniei prevede dizolvarea Parlamentului în 4 situații bine definite, nu la dorința președintelui, respectiv: în cazul în care nu este ales un guvern (art. 89), când este adoptată o moțiune de cenzură împotriva guvernului (art. 97), dacă un referendum declanșat de Parlament este respins de populație (art. 105) sau dacă Parlamentul nu adoptă bugetul (art. 119).

6 comentarii

  1. Cei de la Guvernare trebuie sa-l trimita cat mai departe pe Dodon cu acele 5 propuneri ai acestuia, si sa-i reaminteasca de lui Dodon de ce imputerniciri are un presedinte intr-un stat parlamentar.

  2. Eu parca vad ca relatiile cu UE se vor inrautati odata ce nu-l va opri pe pro-rusul acesta de Dodon, si cel mai mare paradox, este ca cei care se declara pro-europeni nu fac front comun cu cei de la guvernare care lupta impotriva lui Dodon, dar se alatura lui Dodon

  3. Dodon reprezinta un mare pericol pentru tara, insa chiar daca nu m-am gindit niciodata ca am sa cred asta, dar iata ca sunt practic convins ca doar guvernarea asta il poate opri.

  4. Dodon și-a selctat ce-i trebuie de la fiecare, adică legile care-l avantajează, dar de ce nu a luat consituția de la fiecare și să facă o comprație să-i dai boului cu nasul pentru că nu se paote într-un stat democratic să dețină șeful statului puterea absolută!

  5. Sensul din jumatatile de adevar, daca Dodon continua sa faca interesele ascunse a glupului (Usatii, Nastase,Maia) ? Dodon este vocea opozitiei ce a ajuns in fruntea statului. Asa ca ne va pune inca multe piedici la dezvoltarea acestui stat.

  6. cît de straniu nu ar părea, dar Dodon dacă în 2018 obține majoritate parlamentară Constituțională, va modifica legea supremă, el la multe este gata, puterea suficientă nu o are

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*