O știre pe cât de neașteptată, pe atât de surprinzătoare a venit zilele trecute din Găgăuzia – președintele Adunării Populare de la Comrat, Alexandru Tarnavschii, a demisionat. Anunțul a fost făcut la exact o lună după ce acesta fusese ales cu o majoritate covârșitoare în legislativul local.
Tarnavschii și-a anunțat decizia printr-un mesaj video postat pe siteul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), motivându-și alegerea printr-un singur motiv – nu posedă limba găgăuză. Acesta a menționat că „Adunarea Populară a Găgăuziei trebuie să funcționeze în conformitate cu legea. Este greșit să începi activitatea încălcând legile de bază”. La final, alesul local a precizat că va rămâne în echipa din care face parte de mulți ani: „Am vrut să fac multe lucruri bune pentru autonomie. Dar nicio intenție bună nu trebuie să prevaleze asupra legii. Sunt sigur că organul legislativ al autonomiei trebuie să fie condus de o persoană care posedă limba găgăuză, este patriot și va apăra competențele autonomiei”, și-a încheiat mesajul Alexandru Tarnavschii.
Teoriile despre demisia lui Tarnavscii
Decizia este una total surprinzătoare, mai ales că acesta se bucura de un mare prestigiu în regiune. Astfel, analiștii politici, dar și locuitori ai Găgăuziei au început să elaboreze diferite teorii despre motivul adevărat care l-a făcut pe acesta să-și dea demisia. Nu este exclusă nici existența unor dispute în culisele politicii din autonomie ce l-ar fi făcut pe acesta să ia o „decizie înțeleaptă”, așa după cum observă într-un comentariu public redactorul publicației online Găgăuz Yeri, Leonid Dobrov, care a fost și primar al Comratului în 1994. De asemenea, Dobrov crede că Tarnavschii a fost prea idealist atunci când a decis să candideze pentru această funcție.
Totodată, se insinuează că un alt motiv al deciziei sale ar fi putut fi acuzațiile venite atât din rândul susținătorilor săi, cât și din rândul votanților care l-au acuzat că acesta ar fi făcut alianță cu Irina Vlah și astfel le-ar fi trădat aspirațiile. Curios este și că Tarnavschii și-a dat demisia la 3 zile după ce a fost aleasă noua componență a Comitetului Executiv al Găgăuziei, asta deoarece pe culoarele APG se discută despre faptul că unii deputați în frunte cu Tarnavschii și-ar fi dorit ca membrii Comitetului Executiv să fie votați individual, nu pe listă. Nemulțumirile au apărut după ce pe liste s-au regăsit numele a doi candidați pe care Tarnavschii nu și i-ar fi dorit.
Comentariile lui Alexandru Tarnavschii
Noi nu am dorit să oferim spațiu doar acestor zvonuri și l-am apelat pe Alexandru Tarnavschii pentru a stabili un interviu în care să vorbim despre adevăratele motive care l-au făcut să-și anunțe demisia. Am insistat asupra acestui dialog pentru că ni s-a părut că motivul pe care acesta l-a expus în mesajul video a fost prea banal – acum o lună, când a fost ales în funcție, Tarnavschii știa prea bine că necunoașterea limbii găgăuze ar putea constitui un impediment în activitatea sa. Mai ales că în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) este prevăzută această obligație pentru bașcanul autonomiei (articolul 14), nu și pentru spicherul APG.
Astfel, fostul spicher de la Comrat ne-a spus că a făcut un pas greșit, considerând că acest detaliu profesional nu va isca atât de multe critici. Tarnavschii a dat de înțeles că aflarea sa la conducerea APG ar fi putut isca nemulțumirea mai multor oameni. „Cu timpul mi-am dat seama că acest motiv divizează societatea, iar oamenii se revoltă, protestează pe rețelele de socializare sau în discuțiile cu mine. Atunci am hotărât să calc peste orgoliu, peste ambiții, astfel încât interesul unei singure persoane să nu fie deasupra interesului societății”, a explicat Alexandru Tarnavschii. Acesta s-a arătat însă bucuros că a fost susținut de „un număr atât de mare de deputați”, dar că nu există „niciun motiv întemeiat care să se ridice deasupra legii”. Acest subiect l-a încheiat pe o notă diplomatică, precizând că oricare din cei 32 de deputați de la Comrat ar putea îndeplini cu brio funcția lăsată vacantă de acesta.
În prezent, președintele interimar al Adunării Populare a Găgăuzie este Vladimir Kîssa, ales în funcția de vicespicher acum o lună.
Autonomia se bucură de o importantă atenție din partea Uniunii Europene
În altă ordine de idei, Tarnavschii recunoaște suportul imens pe care îl oferă Uniunea Europeană autonomiei găgăuze. „Uniunea Europeană a acordat un sprijin substanțial Găgăuziei de-a lungul ultimilor ani, majoritatea investițiilor fiind concentrate pentru dezvoltarea infrastructurii și a problemelor sociale”, a apreciat fostul spicher. De asemenea, Tarnavschii crede că nu trebuie neglijat nici suportul pe care îl oferă Turcia și Federația Rusă și dacă „găgăuzii ar profita din plin de aceste trei direcții, fără implicări de ordin politic care ar compromite una din ele, atunci autonomia poate obține dividende importante”.
Vectorii geopolitici sunt cei care împart societate moldovenească
Tarnavschii crede că s-a creat un stereotip neadevărat prin faptul că direcția proeuropeană a Republicii Moldova trebuie să fie neapărat îndreptată împotriva Rusiei și că „Moldova a fost prinsă în acest joc geopolitic, iar vectorul politic al Moldovei în acest moment este un subiect destul de dificil – o parte din populație este proeuropeană, alta – prorusă”. Deputatul de la Comrat a atras atenția asupra faptului că cetățenii Republicii Moldova ar trebui să găsească o idee comună care să-i unească, „o idee promoldovenească ce ar motiva cetățenii aceste țări să găsească soluții optime care să ajute statul să se dezvolte, așa încât cetățenii moldoveni să nu mai fie obligați să plece peste hotare”.
Este un stereotip faptul că găgăuzii ar fi un popor împotriva Uniunii Europene
Alesul local din Găgăuzia a ținut să sublinieze că deși alegerile din autonomie, dar și referendumul ilegal din 2014 au demonstrat că găgăuzii sunt proruși, acest lucru nu înseamnă că ei ar fi împotriva Uniunii Europene, considerând că există mai mulți factori care îi determină pe aceștia să se orienteze spre Est. Printre cei mai importanți factori enumerați de Tarnavschii menționăm „credința ortodoxă, limba rusă care este folosită ca limbă de comunicare în autonomie, o mentalitate comună și faptul că legăturile economice istorice ale autonomiei sunt în mare parte legate de Federația Rusă”. De asemenea, acesta consideră că oamenii asociază orientarea lor politică în funcție de nivelul de conducere al autorităților statului și de nivelul lor de trai în perioada în care aceștia conduc statul.
Astfel, deputatul exemplifică motivele care, în opinia lui, a dus la pierderea încrederii vectorului occidental: „Începând cu anul 2009, ne-o zic statisticile, o vedem și noi cu ochiul liber, țara devine din ce în ce mai săracă, pierzând încrederea oamenilor de afaceri și coborând cu fiecare an în topurile internaționale”. L-am întrebat pe Alexandru Tarnavschii de ce bașcanul autonomiei, Irina Vlah, laudă prea puțin investițiile făcute de UE în regiune, în timp ce în multe mesaje publice aceasta nu uită niciodată de ajutoarele acordate de Rusia. Deputatul crede că găgăuzii apreciază eforturile Uniunii Europene în autonomie și văd investițiile pe care aceasta le face, că UE are intenții nobile în regiune. „Dar există unele întrebări la care autoritățile nu au încă un răspuns – unde pot oamenii să muncească, unde pot copiii să învețe, cum să supraviețuim. UE ne ajută cu infrastructura, dar nu ne poate oferi locuri de muncă și nici ridica nivelul de trai, sunt niște lucruri care depind personal de noi”, explică Tarnavschii.
CITIȚI ȘI: Banii UE au topit inimile găgăuzilor
Totuși, într-un interviu acordat postului rusesc de televiziune TV Țentr la câteva zile de la învestirea în funcția de spicher, Tarnavschii s-a arătat nemulțumit de faptul că autoritățile de la Chișinău au acirdat o prea mare atenție Uniunii Europene. Acesta s-a arătat încrezător, totodată, că acțiunile șefului statului, Igor Dodon, de a apropia Republica Moldova de Federația Rusă sunt benefice.
Găgăuzii trebuie să învețe limba română
Alexandru Tarnavschii consideră că învățarea limbii române de către găgăuzi ar trebui să fie una dintre principalele probleme pe care autoritățile de la Chișinău ar trebui să le rezolve. Faptul că această problemă încă există, deputatul o pune pe seama faptului că din cele 58 de grădinițe din Găgăuzia, nu există nici una în care să se predea doar în limba română, iar din cele 45 de instituții școlare există doar trei școli cu predare în limbă română. Acesta crede că vinovați se fac atât găgăuzii care nu depun un efort consistent în învățarea ei, dar și că în momentul de față nu există un proiect național care să fie orientat în rezolvarea acestei probleme.
Tarnavschii ne-a informat că în momentul de față, cu ajutorul autorităților poloneze, urmează să fie înființată o grădiniță unde să se vorbească doar în limba română. La final, deputatul a exclamat că chiar el personal depune eforturi pentru a învăța limba română la nivelul cel mai înalt.