Cel mai mai important eveniment prin care autoritățile de la Chișinău vor să impresioneze investitorii a demarat marți, 3 octombrie, „Moldova Business Week” adunând peste 1.000 de oameni de afaceri din Republica Moldova. Până pe 6 octombrie oaspeții evenimentului vor avea ocazia să stabilească parteneriate și relații de cooperare, precum și să afle despre oportunitățile de a face business în Republica Moldova.
Premierul Pavel Filip a invitat pe toți cei prezenți să vină cu investiții în țara noastră, menționând despre industriile care sunt în creștere sau despre activele importante ale statului care pot fi privatizate. În același timp, șeful Executivului a enumerat acțiunile care au fost întreprinse în ultimii 2 ani pentru ca businessmanii să aibă un mediu favorabil de activitate. Printre reușitele cu care s-a lăudat Filip se numără reducerea cu 100 de unități a numărului de acte permisive, a rapoartelor de salarizare de la 5 la 1, al celui de proceduri în domeniul construcțiilor sau al numărului de instituții de control de la 58 la 13. Potrivit prim-ministrului, controalele efectuate în privința oamenilor de afaceri au devenit mai previzibile și mai transparente. În același timp, Pavel Filip a subliniat și reformele în domeniul muncii care „au adus un echilibru între angajator și angajat”, precum și facilitățile în aducerea forței de muncă din străinătate.
Filip vede Moldova mai atractivă pentru investitori
Premierul a declarat că reforma în domeniul financiar-bancar și în cel fiscal fac ca mediul de afaceri să fie mai confortabil și mai atractiv. Spre finalul discursului, șeful Guvernului a vorbit și despre faptul că Republica Moldova a urcat 11 poziții în clasamentul „Doing Business” realizat de Banca Mondială și a ocupat locul 6 în clasamentul privind numărul de locuri deschise. „Republica Moldova a devenit atractivă pentru investiții și mediul de afaceri. Guvernul va fi și în continuare aliatul oamenilor de afaceri”, a declarat Pavel Filip.
În același timp, ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, a venit cu o propunere pentru a atrage bani în economia Republicii Moldova. Este vorba despre faptul ca oamenii de afaceri să primească 40.000 de lei pentru fiecare post de muncă deschis, condițiile fiind ca să fie angajate cel puțin 100 de persoane, iar salariul să fie de cel puțin 75% din salariul mediu pe economie, adică din suma de circa 6.000 de lei.
Ambasadorul UE spune în ce condiții vor veni banii în economie
Prezent la deschiderea evenimentului, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, a vorbit în limba română despre avantajele comerțului liber dintre Republica Moldova și UE, menționând că relația dintre cele două comunități este una durabilă. Șeful Delegației UE a spus că autoritățile au realizat multe măsuri bune în ceea ce ține de eliberarea barierelor tehnice în comerț și de alinierea legislației la standardele europene. În același timp, Peter Michalko a subliniat faptul că pentru ca străinii să investească în Republica Moldova este necesar ca justiția să fie una echitabilă, costurile afacerilor să fie reduse, impozitele, accesul la finanțare să fie îmbunătățit, sectorul bancar să fie administrat în condiții transparente și corecte și să existe reguli eficiente de concurență.
Referitor la cât de atractivă a devenit Republica Moldova pentru investitori datorită eforturilor autorităților, expertul economic din cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” Veaceslav Ioniță ne-a spus că ceea ce într-adevăr face Guvernul este orientat spre lupta cu abuzurile funcționarilor, încercarea de a „relaxa” sistemul legal. „Nu pot nega faptul că Guvernul depune eforturi ca să creeze un mediu de afaceri favorabil. Nu pot nega, însă există dorința și acțiunile autorităților, pe de o parte, și percepția cetățenilor, pe de altă parte”, a explicat Ioniță.
Expertul a vorbit, în acest context, despre rezultatele unui sondaj lansat de IDIS „Viitorul” odată cu deschiderea „Business Week 2017” în care respondenții care au fost întrebați de ce-și închid afacerile sau de ce nu-și deschid un business, au spus că nu lipsa finanțelor sunt principala cauză, fiind abia pe locul patru într-o listă a acestor motive.
Ei spun că abuzurile statului i-au determinat, de fapt, să renunțe la afaceri. Este vorba despre lupta cu această caracatiță birocratică. Avem un mediu destul de nociv, a precizat expertul.
Referitor la investiții, Veaceslav Ioniță spune că în perioada 2015-2016 este pentru prima dată de la existența Republicii Moldova când soldul a fost negativ, adică oamenii de afaceri nu numai că nu au adus bani în Moldova, dar chiar și-au retras investițiile. „În acest an sper că vom avea o tendință pozitivă, însă va fi cam greu. Unicul proiect real pe care-l cunosc în care au crescut investițiile străine, și cred că anume îl au în vedere autoritățile când vorbesc de paradisul din Moldova, este parcul și Zona Economică Liberă de la Strășeni unde în perioada 2015-2016 au fost atrase investiții de un miliard de lei. Este unicul caz pozitiv, dar din păcate această explozie, dacă am putea spune, într-o locație exactă, cum este Strășeni, nu poate defini o situație generală”, a declarat economistul.
Povara imaginii rele a Republicii Moldova
De asemenea, reprezentantul IDIS „Viitorul” a afirmat că investitorii continuă să ocolească Republica Moldova chiar dacă Guvernul întreprinde măsuri, efectul fiind foarte mic. Ioniță a mai scos în evidență și faptul că sondajul arată că o treime din numărul tinerilor care au participat vor să plece din Republica Moldova, iar 64% din persoane spun că-și văd viitorul copiilor lor în afara țării, ceea ce iarăși arată care este situația reală. Astfel, Guvernul depune eforturi, însă povara imaginii rele a Republicii Moldova este atât de mare încât va trebui să muncim mulți ani pentru ca țara să fie atractivă pentru investiții.
Despre propunerea ministrului Calmîc, Veaceslav Ioniță spune că există această practică și în Țările Baltice, însă cel mai mare vrăjmaș al investitorilor nu este lipsa banilor, dar sistemul birocratic, legislația excesivă și dezmățul funcționarilor. De asemenea, lipsa forței de muncă și faptul că moldovenii consideră că doar un salariu de 10.000 de lei i-ar putea reține să nu plece peste hotare reprezintă impedimente în reușita acestei inițiative.
e doar vina lui Filat și a furtului bancar pentru că Moldova a pierdut din încrederea internațională iar investițiile nu vin în ritmul dorit și așteptat ))