În Găgăuzia lipsește societatea civilă, în schimb există activiști

Fundația Soros-Moldova a realizat un studiu în UTA Găgăuzia din care aflăm că în regiune nu există societate civilă. De fapt, în Găgăuzia ONG-urile există doar pe hârtie, în realitate, din cele 479 de organizații nonguvernamentale înregistrate, numai 22 sunt active.

gagauzia
Ansamblu de dans găgăuz, în centrul Comratului la sărbătoarea Ziua Independenței Republicii Moldova FOTO: Sandu Tarlev

Acest lucru înseamnă că ele au cel puțin un angajat și au scris măcar o aplicație de proiect în perioada anilor 2014-2016 și au avut un buget mai mare de zero lei. Echipa care a realizat studiul a decis ca la aceste 22 de organizații să mai adauge încă cinci care au refuzat să ofere date privind bugetul organizației. Astfel, am avea un număr de 27 de ONG-uri viabile, ceea ce ar fi 5,6% din numărul total.

ONG-urile din Găgăuzia comunică în limba rusă

Studiul mai prezintă că aceste ONG-uri active au până la cinci angajați care muncesc cu contract de muncă. Numai cinci ONG-uri au între șapte și 13 angajați. Majoritatea acestora implementează programe la nivel local și regional și doar cinci la nivelul republicii.

Nici domeniile de activitate nu sunt foarte vaste, acestea limitându-se în mare parte la „tineret”, „educație”, „cultură”, „servicii sociale”, „dezvoltare comunitară” și „sănătate”. Astfel, în Găgăuzia mai puțin sunt interesați de filantropie, agricultură, ecologie, activism civic.

Aceste organizații depun în mediu câte trei proiecte anual, dintre care două obțin finanțare. Apropo, majoritatea ONG-urilor, 20 din cele cartografiate, au redactat proiectele în limba rusă, fiecare a doua organizație a scris în limba engleză, opt au scris în limba română și una în limba turcă.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat la începutul anului 2016, regiunea este preponderent bilingvă – majoritatea locuitorilor cunosc rusa, un procent mai mic cunoaște și limba găgăuză, doar 13% din locuitori vorbesc și limba română.

ONG-urile, ineficiente?

Pe lângă acestea, studiul mai relevă și faptul că locuitorii regiunii habar nu au ce înseamnă organizații nonguvernamentale și îndeobște ce ar însemna acest sector, numit „asociativ”, și nici nu au auzit că în Republica Moldova ar exista „legea celor 2%”.

De fapt, locuitorii UTA Găgăuzia sunt foarte prost informați despre ONG-uri, iar o bună parte consideră că acestea în sine sunt niște structuri negative care își promovează propriile interese. Din numărul total al celor care au participat la sondajul privind activitatea ONG-urilor în regiune, 42% au afirmat că nu au auzit vreodată de vreo organizație de acest fel. Aproximativ 16% dintre participanți au spus că au auzit de una-două organizații, aproximativ 28% au declarat că dețin informații despre trei-șapte ONG-uri, iar 11% ar cunoaște chiar opt ONG-uri. Cu toate acestea, 41% dintre respondenți au spus că ONG-urile au scopul de a promova interese personale ale unor reprezentanți ai societății civile. La aceste 41% se mai adaugă alte 19% dintre respondenți care consideră că ONG-urile lucrează pentru interesele liderilor locali. Respectiv, este evident că atitudinea locuitorilor din regiunea autonomă față de aceste organizații este în mare parte negativă.

Majoritatea găgăuzilor sunt activiști

Totodată, cei care declară că au mai auzit câte ceva despre ONG-uri cred că majoritatea lor se ocupă cu activități filantropice (circa 20%) cu protecția drepturilor omului (circa 17%) sau consideră că ONG-urile sunt de natură cultural-religioase (10%).

Surprinzător este faptul că, deși sunt foarte prost informați despre ceea ce înseamnă activism, majoritatea respondenților au declarat că vor să se implice în activități benefice societății. Jumătate dintre găgăuzii chestionați au zis că vor să se implice în activități care țin de salubrizare, adunări locale sau ajutor social.

Studiul citat ar veni să sprijine activitățile Fundației Soros-Moldova în regiune, în parteneriat cu Asociația Obștească „Piligrim Demo”, ce face parte din lista celor 27 de organizații active din UTA Găgăuzia, și Centrul Național de Asistență și Informare a ONG-urilor „Contact”.

100.000 de dolari pentru zece proiecte

În baza acestui studiu au fost formulate mai multe recomandări, care, traduse într-un limbaj mai simplu, ar însemna atragerea mai multor fonduri pentru ONG-urile și societatea civilă din UTA Găgăuzia. Aceste fonduri ar urma să fie cheltuite pentru ajustări legislative, o mai bună comunicare dintre ONG-uri și localnici, administrație, crearea unui portal informativ, training-uri pentru ONG-uri, finanțarea a 20 de organizații, elaborarea unui studiu aprofundat care ar dezvălui necesitățile reale ale lor etc.

Alexandru Musteață, coordonator de programe în cadrul Soros Moldova, a precizat pentru moldNova.eu că cercetarea a fost realizată pentru a vedea care este starea actuală a ONG-urilor din Găgăuzia, pentru ca donatorii și Fundația Soros să știe cum să adapteze mai bine programele în regiune. Fundația mai pregătește un program de granturi pentru organizațiile de la sudul Moldovei în cadrul căruia vor fi oferite zece finanțări a câte 10.000 de dolari. „Vor fi vizite de studiu pentru ONG-urile din Găgăuzia în alte regiuni, stagieri, dezvoltarea abilităților, obținerea de fonduri, interacțiunea cu autoritățile publice și cetățeni”, a precizat Alexandru Musteață.

Menționăm că potrivit sondajului realizat în anul 2016, majoritatea etnicilor găgăuzi se raportează istoric la fosta URSS și la actuala Federație Rusă. În același timp, două treimi dintre găgăuzi și-ar dori ca Republica Moldova să facă parte din Uniunea Eurasiatică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *