Ce fac marile rețele de supermarketuri din Republica Moldova cu mâncarea expirată este un mister. Legea prevede că produsele alimentare neconforme trebuie să fie nimicite sau „utilizate condiționat”. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor susține că agenții economici duc produsele alterate la „Terafix”, singura companie din țară specializată pe prelucrarea și reutilizarea deșeurilor alimentare. Administrația SRL-ului asigură însă că primește loturi de alimente expirate de la doar două rețele de supermarketuri din țară: Metro și Fidesco. Ce fac celelalte magazine mari, precum Nr.1, Linella, Fourchette ori magazinele de cartier, cu mâncarea alterată, reprezintă o enigmă.
Unii sunt convinși că în supermarketuri, ca și în hotelurile all-inclusive din Turcia, de exemplu, nimic nu se aruncă. Prin târg se zvonește că bucățile de carne expirată se transformă în carne tocată, din brânza cu termenul de valabilitate depășit se fac plăcinte, maioneza se pune în salate și toate acestea se vând în secțiile de culinărie din magazinele noastre. În legi însă scrie negru pe alb că produsele alimentare neconforme trebuie să fie nimicite sau „utilizate condiționat”. Important este faptul că, începând din acest an, agenților economici le este interzis să restituie marfa necomercializată furnizorilor de la care au cumpărat-o.
Cine supraveghează calitatea alimentelor
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) este instituția de stat căreia îi revine responsabilitatea de a supraveghea și a asigura calitatea și inofensivitatea produselor alimentare. Așadar, pentru a găsi un prim-răspuns la întrebarea „Ce se întâmplă cu mâncarea expirată din magazine?” am apelat la ANSA. Șefa Serviciului supravegherea comerţului şi distribuţiei cu produse de origine non-animală din cadrul agenției, Svetlana Șveț, spune că agenții economici mari colectează produsele expirate sau neconforme și le transportă la un SRL din orașul Strășeni, „Terafix”.
„Acolo alimentele sunt prelucrate pentru a face hrană pentru animale. Până ce, așa se face. În cantități mici, alimentele expirate pot fi sigilate într-o pungă și duse la gunoiștea orășenească. Fiecare magazin decide dacă vrea să încheie contracte cu grădina zoologică sau aziluri pentru animale”, explică Svetlana Șveț.
Supermarketurile „trebuie să-și bată capul”
Administrația supermarketurilor trebuie „să-și bată capul” și să aibă grijă ca alimentele neconforme să nu ajungă în vânzare. „Produsele expirate nu se aruncă așa, pur și simplu, oriunde”, asigură Roman Vengher, șeful Direcţiei pentru Siguranţa Alimentelor din municipiul Chișinău. Agentul economic trebuie să retragă produsele expirate de pe rafturi, să le păstreze într-un loc separat și să le țină sub evidență strictă. „Atunci când au un lot de produse expirate agentul economic «de bună credință» se adresează la noi cu o cerere, indică ce problemă are și ne cheamă să examinăm produsele respective. Inspectorul ANSA merge la fața locului, inspectează lotul de produse expirate și întocmește un certificat care însoțește acest lot de la punctul unde se află până la punctul unde este prelucrat”, explică Roman Vengher. „Punctul unde este prelucrat” se referă la SRL-ul „Terafix” din orașul Strășeni, singura companie din Republica Moldova specializată pe prelucrarea și reutilizarea deșeurilor alimentare.
Mai exact, „Terafix” transformă alimentele expirate în hrană pentru animale. „Uneori, inspectorii ANSA însoțesc loturile de produse expirate pentru a se asigura că acestea ajung la destinație. Acest lucru se întâmplă foarte rar, de exemplu atunci când este vorba despre caviar sau alimente scumpe”, menționează șeful Direcției pentru Siguranţa Alimentelor din Chișinău.
Agentul economic are puterea de decizie
Potrivit Legii privind produsele alimentare, ANSA efectuează expertiza produselor alimentare și decide utilizarea condiţionată sau nimicirea lor. Agentul economic are însă libertatea de a alege modul şi condiţiile de utilizare condiţionată sau de nimicire a alimentelor. „Până la urmă, inițiativa în asemenea cazuri îi aparține agentului economic, fiind că produsele sunt în gestiunea lui, îi aparțin. Dacă este deposedat de aceste produse, în cazul contrabandei și acestea sunt confiscate de oamenii legii, atunci lotul de produse trece în gestiunea statului, mai exact a Inspectoratului Fiscal care vine la noi cu o interpelare și facem aceeași procedură. Mergem să examinăm lotul de produse, stabilim starea lor și luăm decizia referitor la utilizarea lor”, explică Roman Vengher.
Mâncarea alterată poate fi îngropată
Acesta precizează că sunt și cazuri când produsele expirate sunt duse la groapa de gunoi gestionată de întreprinderea municipală Autosalubritate și sunt îngropate acolo. Așadar, supermarketurile au libertatea de a decide ce fac cu mâncarea expirată. „Totul se stabilește în funcție de originea produselor și nu este nimic obligatoriu pentru agenții economici. În lege este stipulat ca produsul neconform să nu ajungă pe raft și să nu fie consumat. Agentul economic, proprietar al produsului, are inițiativa.
Poate că agentul economic s-a înțeles ca produsul să fie îngropat la gunoiștea specializată, sub controlul statului, asta n-ar fi o problemă. Fiecare moment este individual. Dacă dorește agentul economic poate dona produsele la ferme de animale, aziluri de câini, însă numai după ce produsele alimentare au trecut expertiza noastră. Nu poți hrăni animalele cu produse expirate”, menționează Roman Vengher.
Magazinele vor să returneze ilegal marfa
Reprezentanții ANSA spun că se luptă cu fenomenul returnării mărfurilor către producător. Agenții economici încă nu se pot împăca cu noile prevederi legislative care le interzic să reîntoarcă furnizorilor produsele alimentare care nu s-au vândut. „Uneori pot exista înțelegeri între producător și vânzător. Magazinele încearcă să returneze marfa, pentru că nu le este convenabil fără retur. Noi monitorizăm situația, însă nu este atât de simplu să monitorizezi 24 din 24 ce face fiecare agent economic, dar îi supraveghem pe cei mari”, asigură Roman Vengher.
Acesta spune că în cazul secțiilor de culinărie din unele supermarketuri regulile sunt aceleași. „Aici este importantă cantitatea. Vă dați seama că dacă-i vorba despre 1-2 kg de mâncare, poate fi aruncată, așa cum facem și acasă”, menționează Vengher.
Doar Fidesco și Metro duc alimentele expirate la „Terafix”
Administratorul companiei „Terafix” spune că acolo ajung alimentele expirate de la doar două rețele de supermarketuri din țară. Este vorba despre rețelele Fidesco și Metro cu care „Terafix” a încheiat contracte și cu care colaborează constant. „Cu Fidesco am încheiat un contract recent, cu 2-3 luni în urmă. La început au adus marfă expirată adunată de mai mult timp, acum însă cantitățile lor sunt mici. Nu prea ajung să aibă produse expirate. Ce se întâmplă în cazul altor supermarketuri și ce fac acestea cu produsele expirate nu cunosc”, afirmă Denis Anton, administratorul SRL-ului „Terafix”.
„Noi utilizăm atât produse de origine animală, cât și produse de origine vegetală. Folosim tot felul de alimente, inclusiv ciocolată. Aceste produse expirate sunt transformate în hrană pentru câini, pisici, porci, păsări. Alte firme de procesare din țară nu cunosc”, explică Denis Anton.
La „Terafix” mai ajung oase şi alte deşeuri de la prelucrarea cărnii, dar și deşeuri de la mai multe abatoare din țară cu care firma a încheiat contracte. „Avem materie primă pentru producerea de proteină. Utilizăm penele de găină ca sursă primară de proteină întrucât avem un contract încheiat cu fabrica Floreni”, spune administratorul companiei. Așadar, ce se întâmplă cu produsele expirate din celelalte rețele de supermarketuri din țară, precum Linella, Fourchette, IMC sau Green Hills, nu se știe.
„Noi n-avem produse expirate”
Am încercat să luăm legătura cu administrația unor rețele de supermarketuri mai multe zile la rând, dar nu am găsit pe cineva care să ne explice cum stau lucrurile. De fapt, încercarea de a găsi un adminsitrator sau un responsabil de relații cu publicul la aceste magazine s-a dovedit o muncă sisifică și zadarnică în același timp. La solicitările de presă expediate acestor companii nu am primit vreun răspuns. Am apucat să discutăm doar cu un reprezentant al administrației companiei „Pegas” care deține un lanț de supermarketuri în Chișinău. Acesta ne-a spus că nu au produse expirate, întrucât toată marfa s-ar vinde înainte de a depăși termenul de valabilitate.
Câte tone de mâncare aruncă magazinele din Chișinău
Potrivit informațiilor oferite de Direcția municipală pentru Siguranța Alimentelor din Chișinău, absolut toate produsele neconforme adunate în Capitală ajung la „Terafix”. De exemplu, în anul 2016, direcția a înregistrat exact 6.057 de ouă alterate, peste 131 de tone de produse fabricate din carne, peste 20 de tone de produse fabricate din pește, aproximativ 37 de tone de lapte și produse lactate, peste 72 de tone de produse vegetale și aproximativ o tonă de „alte produse alimentare”. Toată această cantitate de produse alterate a fost transportată la „Terafix” pentru „utilizare tehnică”, potrivit datelor oferite de Direcție.
Conform aceleiași surse, în primele 6 luni ale anului 2017, la „Terafix” au fost predate 1.929 de ouă alterate, peste 87 de tone de produse fabricate din carne, 79 de tone de produse fabricate din pește, 19 tone de lapte și produse lactate și 27 de tone de produse vegetale. Nimeni nu a putut să ne comunice însă din ce supermarketuri s-au colectat aceste produse.
În Legea privind produsele alimentare se stipulează că toate cheltuielile pentru expertizarea, depozitarea, transportarea, utilizarea condiţionată sau nimicirea produselor alimentare sunt suportate de către agentul economic.
Ce fac statele europene cu mâncarea expirată
Pentru a evita risipa alimentară, în unele state legea obligă agenții economici să doneze produsele alimentare care sunt pe cale să expire în câteva zile. Această practică există în Franţa, unde supermarketurile sunt obligate să doneze alimentele către organizaţii caritabile, dar și în România. În 2013, The Guardian scria că, în fiecare an, 1,3 miliarde de tone de produse alimentare sunt irosite, în timp ce aproape 800 de milioane de oameni de pe glob suferă de foame sau malnutriţie. Anual, în Europa se pierd peste 100 de milioane de tone de alimente. Uniunea Europeană dorește ca, până în 2020, să reducă la jumătate cantitatea de deșeuri alimentare.
Produse stricate, o normalitate pe rafturile magazinelor din Capitală
Chișinăuienilor li se întâmplă des să cumpere din supermarketuri produse alterate sau produse cu termenul de valabilitate șters ori modificat. Aceștia se plâng pe rețelele de socializare că ba au cumpărat o plăcintă mucegăită, ba au dat peste un iaurt stricat ori au găsit biscuiți din care au ros șobolanii.
De rezolvarea problemelor consumatorilor și de respectarea calității produselor şi serviciilor plasate pe piaţa din Republica Moldova se face responsabilă Agenția pentru Protecția Consumatorilor care se subordonează Ministerului Economiei. În primele 3 luni ale anului 2017, circa 190.000 de lei au fost restituiți consumatorilor care au semnalat cazuri când au cumpărat mărfuri necalitative sau prestatorii de servicii și-au bătut joc de ei.