Până a-i fi validat mandatul de președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon dădea asigurări că nu va reprezenta doar un singur partid politic pentru ca doar cu câteva zile înainte de a fi învestit în funcție să schimbe macazul. Deși acesta încalcă deciziile Curții Constituționale, Codul electoral și prevederile Constituției, Igor Dodon va continua să fie președintele doar a unei părți din electorat și nu va fi demis.
Curtea Constituțională a decis, pe 11 decembrie, că președintele Igor Dodon trebuie să fie neutru și imparțial din punct de vedere politic după ce un reprezentat al PSRM a depus o sesizare pentru a verifica dacă prevederea privind faptul că funcția de șef al statului este incompatibilă cu cea de membru de partid este constituțională. Anterior, Curtea a subliniat în hotărârea din 27 iulie că șeful statului joacă rolul unui arbitru, al unei puteri neutre, fiind detașat de partidele politice. Potrivit magistraților, președintele este un element important al sistemului politic, dar acesta nu este un partizan al politicului.
Cum Dodon a mințit că va renunța la PSRM
Fiind conștient că pentru a deveni președinte, trebuie să demonstreze că nu va face partizanat politic, Igor Dodon a dat asigurări după ce a fost ales în această funcție că va renunța la PSRM. Astfel, în primul său interviu pentru „Europa Liberă” de pe 16 noiembrie spunea că va renunța la calitatea de membru al PSRM. „Și aceasta înseamnă că președintele Dodon nu va mai fi membru de partid și nu poate reprezenta un singur partid sau doar o parte a cetățenilor Republicii Moldova”, a dat asigurări atunci șeful statului.
Cu doar 5 zile înainte de a fi învestit în funcția de șef al statului, Igor Dodon a declarat, în cadrul congresului PSRM, că toate valorile politice ale PSRM vor fi și valorile sale, precum și că va rămâne socialist în suflet. „Voi ține cele mai strânse legături cu partidul, mă voi consulta cu noua conducere a partidului în problemele de importanță pentru țară. De fapt, voi fi mereu alături de dumneavoastră”, a subliniat Dodon.
Și proaspătul președinte ales al PSRM, Zinaida Greceanîi, arăta atunci în discursul său că Igor Dodon va conduce în continuare partidul. „Spre deosebire de alții, noi știm cum să facem ca lucrurile realmente să evolueze în bine. „Avem un lider puternic – președintele țării”, a exclamat Greceanîi.
Președintele îndeplinește programul socialiștilor
Pe lângă faptul că de când este în funcție, președintele Igor Dodon a plecat în deplasări doar cu deputați socialiști și a avut întrevederi doar cu reprezentanții acestui partid, ignorând alte formațiuni politice, obiectivele trasate de acesta în calitate de șef de stat demonstrează că a mințit când a spus că nu va reprezenta doar un partid. Astfel, revizuirea Acordului cu UE, crearea unui parteneriat strategic cu Rusia, rezolvarea diferendului transnistrean prin federalizare, interzicerea organizațiilor unioniste, introducerea studierii „Istoriei Moldovei” în școli sunt obiective comune ale PSRM și ale lui Igor Dodon. De fapt, președintele nu a ascuns nici la nivel declarativ că este de partea PSRM și că îndeplinește agenda acestui partid, manifestându-și siguranța că acesta va câștiga viitoarele alegeri parlamentare și va putea face tot ceea ce a promis în campanie.
Ce prevede legea
Potrivit prevederilor Constituției Republicii Moldova, cetățenii au dreptul la asociere la partide politice, însă asocierea nu este un drept absolut, adică poate fi limitat. Constituționalistul Teodor Cârnaț a explicat că președintele face parte din categoria celor cărora li se limitează acest drept ca și în cazul judecătorilor sau polițiștilor. „Dacă anumiți judecători nu au respectat principiul imparțialității politice, există temei ca să fie inițiată procedura pentru atragerea la răspunderea disciplinară, pentru că au încălcat legea cu privire la statutul judecătorului. Exact ca și în cazul militarilor sau anumitor categorii de funcționari. Făcând o similitudine când aceștia se asociază politic și pot fi pedepsiți, inclusiv cu eliberarea din funcție, noi putem spune că și față de președintele Republicii Moldova pot fi atribuite prevederile legislative respective. Totuși, noi nu avem specificat negru pe alb într-o lege privind faptul că poate fi aplicată față de președinte o pedeapsă pentru faptul că nu s-a distanțat politic sau pentru faptul că face partizanat politic, cu excepția Constituției Republicii Moldova și a Codului electoral”, ne-a explicat expertul juridic.
Prin urmare, Teodor Cârnaț a subliniat că prevederile respective din Codul electoral au valoare doar în etapa când președintelui i se validează mandatul, adică trebuie să aducă dovada că nu face parte dintr-un partid politic și că nu deține alte funcții remunerate. „Dacă el a prezentat dovada că nu face parte dintr-un partid politic când i s-a validat mandatul de către Curtea Constituțională, iar ulterior se demonstrează că a încălcat Codul electoral, atunci orice încălcare de lege poate duce la răspundere politică sau juridică. În cazul instituției prezidențiale, ar surveni mai curând răspunderea politică, fiindcă răspunderea juridică ar trebui să fie finalizată prin eliberarea din funcție care poate fi făcută de către Parlament prin intermediul organizării referendumului. „Ca și în cazul refuzului privind numirea în funcție a unui ministru, vedem că Legislativul nu a purces la o astfel de acțiune, fiindcă se temeau că acest lucru va fi în folosul președintelui”, a menționat Cârnaț, explicând că decizia a fost argumentată prin faptul că ar fi crescut ratingul președintelui deoarece lumea nu ar fi venit la un astfel de referendum și s-ar fi conturat o situație similară celei privind referendumul de demitere a lui Dorin Chirtoacă.
„Vedem că Parlamentul nu și-a onorat, la rândul său, obligațiunea în raport cu persoana care a încălcat legea”, a adăugat constituționalistul.
Pedeapsă penală pentru nerespectarea deciziilor Curții
Referitor la răspunderea politică, Teodor Cârnaț a specificat că aceasta se poate manifesta la următoarele alegeri prezidențiale când contracandidații vor demonstra că Igor Dodon nu a fost un președinte al tuturor cetățenilor sau în cadrul alegerilor parlamentare când se va arăta că șeful statului a făcut partizanat politic în favoarea PSRM, încălcând Constituția, Codul electoral și deciziile Curții Constituționale.
Menționăm că și președintele Grupului Parlamentar Popular European, Valeriu Ghilețchi, a anunțat ieri, 13 decembrie, că speră că decizia Curții Constituționale îl va motiva pe Igor Dodon să fie președintele tuturor cetățenilor, anunțând că va veni cu o inițiativă în Parlament prin care demnitarii de rang înalt care nu respectă hotărârile Curții să fie pedepsiți penal.