Reuters, EUObserver sau Financial Times sunt câteva dintre publicațiile străine occidentale care au scris despre Republica Moldova în anul 2017. În această perioadă unele dintre instituțiile media străine au găzduit chiar articole semnate de politicienii care conduc Republica Moldova, direct sau din umbră, precum Pavel Filip sau Vlad Plahotniuc. Republica Moldova a fost pomenită intens și în presa rusă, însă majoritatea acestor mențiuni au fost făcute fie prin dublarea postărilor lui Igor Dodon de pe Facebook, fie prin speculații (vedeți aici, aici și aici). Să le luăm pe rând.
Ianuarie: Declarațiile antieuropene ale lui Dodon
Începutul anului a însemnat începutul mandatului socialistului Igor Dodon la Președinție. Adept al îndepărtării Republicii Moldova de Uniunea Europeană și al apropierii de Rusia, declarațiile acestuia au intrat în vizorul presei occidentale. Dar mai întâi, liderul democraților de la Chișinău, Vlad Plahotniuc, a luat-o înaintea tuturor. Pe 7 ianuarie, site-ul foxnews.com publică un articol de opinie semnat de acesta, cu titlul „Un mesaj pentru Trump și pentru SUA: Moldova vrea să fie un pod, nu un teren de luptă, între Est și Vest”. „În timp ce mulți est-europeni au salutat promisiunea administrației Trump de a îmbunătăți relațiile Americii cu Rusia, noi sperăm că acest lucru nu va dăuna visului nostru de a aprofunda legăturile cu Occidentul”, a scris Plahotniuc. Acesta a încercat în articol să-i convingă pe americani că „majoritatea moldovenilor vor să fie pro-Vest fără a fi antiruși” și că „afinitățile noastre culturale și istorice cu Rusia nu ne fac să fim ostili față de Moscova”.
Financial Times titra pe 17 ianuarie „Președintele Moldovei promite să renunțe la acordul comercial cu UE în favoarea blocului condus de Moscova”, atrăgând atenția asupra faptului că declarațiile lui Dodon reprezintă „o lovitură semnificativă” pentru Parteneriatul Estic al Bruxelles-ului. „Anunțul lui Igor Dodon, care a preluat funcția în decembrie după ce a învins rivalul său proeuropean la alegeri, marchează un potențial triumf pentru președintele Rusiei, Vladimir Putin, în eforturile sale de a reînvia ceea ce Moscova consideră drept sfera sa de drept în țările fostei Uniuni Sovietice”, se mai menționează în articol.
A doua zi EU Observer a comentat rezultatele scrutinului parlamentar de la Chișinău: „Moldova se întoarce cu fața spre Rusia”. Publicația scria că dacă Republica Moldova ar renunța la tratatul cu UE, atunci acest lucru va marca „un alt eșec” al politicii UE de a se alinia cu fostele țări sovietice, amintind despre refuzurile Ucrainei și Armeniei din 2013 de a accepta Acordul de Asociere cu UE.
Despre Moldova a scris și versiunea europeană a Politico, în atenția publicației intrând decizia lui Igor Dodon de a-i retrage cetățenia moldovenească lui Traian Băsescu.
Februarie: Consecințele „furtului miliardului”
O altă publicație cu renume, The Economist, a scris despre frauda bancară de la Chișinău – „furtul miliardului” fiind un subiect prezent în presa occidentală. În opinia The Economist, frauda reprezintă un record pentru Republica Moldova, dintr-un șir de astfel de „performanțe”, enumerând printre altele faptul că „este cea mai săracă din Europa” și că numără pe degete turiștii străini – „doar Tuvalu are mai puțini”, a ironizat publicația. În ciuda nemulțumirilor din societatea moldovenească și a situației economice precare, autorii articolului au menționat că economiștii s-ar fi arătat surprinși de modul în care țara și-a revenit după „furtul miliardului”: PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2015 și cu 2% în 2016. „Nicio companie nu a pierdut bani în mod direct (…)”, a scris The Economist, ironizând în continuare: pragul MallDova, un centru comercial din Chișinău, nu încetează să fie trecut de moldoveni.
Același subiect, la categoria „Știri din alte părți”, a fost abordat și de BBC. Jurnaliștii străini au fost curioși să audă că la Chișinău a fost deschisă o expoziție dedicată „furtului miliardului”. Este vorba despre expoziția de la Biblioteca „B. P. Hasdeu”, acolo unde au fost expuse mormane de hârtii, de forma și culoarea dolarilor.
Publicația germană Spiegel a publicat în luna februarie un interviu cu fotojurnalistul Emile Ducke care documenteaza viața din Transnistria – „o țară ce nu există” – de mai mulți ani. „Am văzut un reportaj TV în care Transnistria a fost menționată în treacăt, care se vrea a fi parte a dreptului internațional. Incredibil, dar eu nu auzisem de acest regim care, de facto, există în Europa. De mai mult de 20 de ani undeva există o regiune nerecunoscută internațional și care poate exista încă mulți ani în status-quo-ul actual, cu guvern, monedă și armată proprii. Mi s-a părut acest lucru curios”, a explicat fotograful de ce a decis să vină în regiunea separatistă. Aici poate fi văzută galeria foto a lui Emile Ducke.
Martie: Moldova, în Lonely Planet; Filip, în EurActiv
În 2017 Republica Moldova a fost menționată de câteva ori de Lonely Planet, cea mai mare editură de ghiduri de călătorie din lume. Spre exemplu, unul din autori a scris un reportaj după 2 zile de plimbare pe străzile Chișinăului. „Fiind conectată acum, mai bine ca niciodată, de Europa Occidentală, această minusculă Capitală reprezintă o destinație atrăgătoare – și ieftină – pentru o scurtă escapadă, oferind un mix de locuri accesibile, viață de noapte distractivă și exotică post-sovietică”, scrie acesta. Într-un alt articol este vorba despre evadarea din viața cotidiană în peisajele satelor Moldovei: „Pe străzile Chișinăului, camioanele râd, iar autovehiculele dansează de-a lungul a patru benzi. Aflându-ne în această aglomerație gălăgioasă, partenerii mei de drum se enervează în timp ce vrea să ne scotă în afara Capitalei Moldovei. Dar odată ce mașina noastră părăsește orașul, încep scenele cu drumuri ciudate și cai ce trag căruțele de lemn. Într-o secundă, civilizația modernă pare să rămână undeva în trecut (…)”.
A urmat un alt fotoreportaj din stânga Nistrului, de dat aceasta publicat pe siteul National Geographic cu același titlu: „Țara care nu există”: „În nerecunoscuta Transnistrie oamenii sunt într-o continuă căutare de identitate”.
The Guardian a publicat pe 20 martie un articol explicativ în care descrie schema de scoatere a miliarde de dolari din Rusia: „Spălătoria globală: cum a funcționat și cine a benefiat”. Desigur, aici este pomenită și Republica Moldova, în contextul în care judecători moldoveni, împreună cu magistrați din Letonia, au luat decizii care au vizat cel puțin 20 de miliarde de dolari. „Judecătorii moldoveni ar fi autentificat „împrumuturile”, permițând companiilor rusești să transfere bani reali către o bancă din Moldova, iar de aici sumele plecau spre o bancă din Letonia, adică în UE”, a scris publicația britanică.
La scurt timp, pofta publicării articolelor în presa străină a prins-o și Pavel Filip, prim-ministrul Republicii Moldova de pe 20 ianuarie 2016, care va rămâne în istorie ca premierul care a fost învestit la mijlocul nopții. Pe 27 martie, acesta a publicat un articol de opinie pe pagina EurActiv – o rețea pan-europeană independentă, specializată în politici europene. „O invitație pentru a investi în piața media din Moldova” este titlul articolului semnat de Pavel Filip. Acesta s-a lăudat cu reformele pe care le-a început Guvernul la Chișinău, menționând și despre creștere economică, însă recunoaște că încrederea în clasa politică rămâne scăzută. Filip s-a mai arătat sigur în text că „o piață media diversă este cheia spre consolidarea democrației”. „Cum au observat partenerii noștri occidentali, vocea presei locale nu este destul de puternică – lipsa resurselor afectează negativ abilitatea jurnaliștilor de a informa mai bine populația și de a răspândi adevărul”, a adăugat premierul. Acesta a mai menționat despre polarizare, despre schimbările pe care le poate face Guvernul (referindu-se la noul Cod al Audiovizualului – n.a.), dar și despre implicarea investitorilor. În final, acesta a făcut apel la businessmanii străini să investească în piața media din Moldova și a subliniat că în deplasările sale oficiale se va întâlni cu organizațiile media străine ca să le vorbească despre aceasta.
Aprilie: Încă o dată, despre „furtul miliardului”
Din nou despre „furtul miliardului”. De data aceasta, nu a putut trece neobservată știrea despre arestarea omului de afaceri Veaceslav Platon, învinuit de implicare în fraudă prin spălarea a 800 de milioane de lei. Reuters amintește în știrea sa din 20 aprilie că investigarea fraudei vizează 40 de persoane, „care au beneficiat sau au facilitat furtul, dar mulți dintre ei încă urmează a fi identificați”.
New Europe, ziar specializat în afaceri europene, cu sediul la Bruxelles, a publicat un articol cu titlul „Recuperarea miliardului furat în umbra sistemului bancar al Europei”. Publicația precizează că Banca Națională a Moldovei se gândește să înceapă procedurile legale de recuperare a banilor furați și că între timp FBI a început propriile investigații.
Mai: Paradă, Spălătorie, vinuri
În luna mai Guvernul de la Chișinău a expulzat cinci diplomați ruși pentru acțiuni neprietenoase. Această știre, dar și reacția președintelui socialist Igor Dodon, care a condamnat vehemtn decizia, a făcut înconjurul lumii, despre ea relatând Al Jazeera, Reuters, BBC, agenția de presă chineză Xinhua, etc.
Dar au fost și alte contexte în care a fost pomenită țara noastră. Spre exemplu, peste Ocean, Los Angeles Times a scris despre Teatrul Spălătorie, devenit un fenomen la Chișinău de-a lungul celor 7 ani de activitate. Acest local a fost descris drept „o oportunitate pentru eliberare și exprimare liberă”. „Este singurul loc unde se ascultă muzică underground și se taxează politica prin teatru, asta într-o țară profund tradițională în care viața de noapte se învârte în jurul discotecilor cu muzică rusească, baruri karaoke și aceleași patiserii neschimbate”, a menționat autorul textului.
Iar Politico.eu a scris despre vinurile moldovenești, în contextul în care rușii au anunțat că primesc pe piața lor, după câțiva ani de embargo, licoarea lui Bachus. Publicația a fost în vizită la vinăria Et Cetera a lui Alexandru Luchianov, despre care spunea că exportă vinuri tocmai în Japonia și China, dar că proprietarul încă spera la acel moment să revină pe piața rusă pentru că „merită”. Politico.eu a mai menționat că vinul moldovenesc se află abia pe locul al 20-lea în clasamentul mondial al producătorilor, între Brazilia și Georgia, dar precizează că industria vinului „oferă o scânteie strălucitoare în acest întuneric”. „Strugurii, care cresc aici încă de pe timpurilor romanilor, se dezvoltă într-un climat similar celui din Burundia și sunt bogați în minerale, datorită soarelui și pământului. Și vinul este esențial pentru conștiința moldovenilor: acesta a ajuns în Cartea Recordurilor Guiness pentru cea mai mare colecție de vinuri, iar cu 2 luni în urmă (pe 17 martie – n.a.) Parlamentul a inclus vinul în lista produselor alimentare, nu în cea a băuturilor alcoolice”, a mai scris publicația.
Tot despre vinurile moldovenești a scris și publicația italiană La Repubblica: „Moldova, războiul vinului între Europa și Rusia”. „În ultimii 3 ani Rusia a interzis importul vinurilor moldovenești, echivalent a 60% din exporturilor Moldovei. Astăzi, cu un președinte prorus, dar cu un Parlament pro-Bruxelles, industria vinului se află în centrul unei dispute internaționale”, a argumentat publicația. Iar La Stampa a lăudat Mileștii Mici pentru colecția sa impresionată de vinuri.
Luna mai a început însă cu știrea despre cea de-a doua tranșă a împrumutului FMI pentru Moldova, în sumă de 21,5 milioane de dolari (Reuters), dar și despre cum Igor Dodon a fost „singurul lider străin care l-a însoțit pe Vladimir Putin pe scena [de pe Piața Roșie din Moscova] de unde au privit la 10.000 de soldați și la tehnica militară grea, inclusiv focoase nucleare” (The Washington Times)
Iunie: Comisia de la Veneția și sistemul electoral
Reuters a publicat un articol în care menționează, în exclusivitate, că cei cinci diplomați expulzați de la Chișinău ar fi recrutat moldoveni pentru acțiuni militare, mai exact pentru a participa în conflictele din estul Ucrainei. Potrivit surselor Reuters, diplomații ruși ar fi recrutat în special găgăuzi, dar nu au precizat cum îi recrutau, câți au fost atrași în acest „joc” și nici motivul pentru aceasta.
Tot Reuters a făcut public comentariul Comisiei de la Veneția în privința modificării sistemului electoral al Republicii Moldova – din proporțional în mixt – înainte ca acesta să fie făcut public oficial. Dar mai târziu informațiile s-au dovedit a fi corecte. Astfel, experții europeni atrăgeau atenția că sistemul mixt va permite businessului să supună Parlamentul intereselor sale, respectiv modificările conțin „prevederi îngrijorătoare”. Până la urmă, deputații PD și PSRM nu au ținut cont de acest aviz și au schimbat sistemul electoral.
Contează mai mult ce au spus oficialii UE la summitul parteneriatului estic și aceste mesaje au fost de sprijin și suport total pentru RM, da nu ce a scris presa internațională
Totusi Moldova a facut pasi considerabili spre UE ceia ce spun chiar oficiali europeni, iata sinteza anului 2017.