Premierul Pavel Filip și ministrul Apărării, Anatol Șalaru, ar putea fi audiați în Parlament în legătură cu decizia de a deschide un Oficiu de Legătură NATO la Chișinău. Socialiștii și comuniștii au criticat deja anunțul Guvernului, învinuindu-l că apropie țara de organizația nord-atlantică. Experții militari spun că isteria acestora nu este justificată. Despre înființarea unui Oficiu NATO la Chișinău se vorbește deja de 2 ani.

Semnarea Acordului de deschidere a unui Oficiu de Legătură NATO în Republica Moldova a stârnit diverse reacții în rândul politicienilor din Chișinău. Premierul Pavel Filip, cel care a semnat documentul la Bruxelles cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, crede că deschiderea biroului va îmbunătăți relația Chișinăului cu organizația nord-atlantică. Și ministrul actul al Apărării, Anatol Șalaru, a salutat decizia, menționând că acesta a fost și unul din obiectivele mandatului său.

Deschiderea unui Oficiu NATO la Chișinău, subiect vechi

Despre deschiderea unui Oficiu NATO la Chișinău se vorbește cel puțin din anul 2014. Acum 2 ani, ambasadorul Moldovei la NATO, Mihai Gribincea, a declarat că Alianţa nord-atlantică va avea acest birou în anul 2015 și va constitui un canal de comunicare directă dintre autorităţile statului nostru şi NATO. „Urmează să fie negociat un Memorandum de înţelegere cu NATO la subiect şi odată Memorandumul semnat, Oficiul NATO va fi deschis”, a declarat diplomatul. Acest lucru a fost prevăzut chiar în hotărârea Guvernului Leancă din anul 2014 privind aprobarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2014-2016: „Republica Moldova este interesată să examineze împreună cu NATO posibilitatea deschiderii unui Oficiu de legătură al NATO la Chişinău”.

În  martie 2015, fostul premier Chiril Gaburici a anunțat și el, după ce a participat la prima reuniune a Consiliului de Asociere RM-UE, că în Capitală va fi deschis un Oficiu NATO „în viitorul apropiat”.

Un oficiu civil, nu militar

„Am certitudinea că deschiderea acestui Oficiu va contribui la valorificarea potenţialului de cooperare cu Alianţa prin implementarea iniţiativelor existente, a unei comunicări despre programele NATO, precum şi a unor proiecte noi realizate cu sprijinul Alianţei”, a menţionat pe 29 noiembrie premierul Pavel Filip.

Premierul Pavel Filip împreună cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.
Premierul Pavel Filip, împreună cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg FOTO gov.md

Jens Stoltenberg a precizat că Oficiul de Legătură NATO este unul civil și nu militar, iar Alianța nord-atlantică respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, integritatea teritorială și suveranitatea țării. „Suntem focusați pe conlucrarea cu Republica Moldova. Stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova este importantă și pentru NATO”, a specificat Jens Stoltenberg.

Potrivit Secretarului General NATO, Oficiul de Legătură NATO la Chișinău ar putea fi inaugurat în primăvara anului 2017.

Un pas important în relația Moldova-NATO

Ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a salutat semnarea Acordului privind înființarea unui Oficiu NATO la Chișinău. Șalaru crede că acesta este un pas istoric și important în relațiile Republicii Moldova cu NATO.

Ministrul Apărării, Anatol Șalaru, la Summitul NATO de la Varșovia Sursa foto
Ministrul Apărării, Anatol Șalaru, la Summitul NATO de la Varșovia Sursa foto

„În actualul context regional, deschiderea biroului NATO la Chișinău este o dovadă a încrederii pe care partenerii externi o au în actuala guvernare și, totodată, o dovadă a creșterii importanței strategice și geostrategice a Republicii Moldova”, a comentat Șalaru.

Ministrul Apărării consideră că acest oficiu va contribui la modernizarea Armatei Naționale și a sistemului de securitate.

Dodon nu vrea nici în NATO, dar nici Armată Națională

Președintele ales al Republicii Moldova s-a arătat mai puțin bucuros de această veste. Igor Dodon vede în această decizie o amenințare la adresa neutralității țării. Acesta nu exclude că Occidentul ar condiționa integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană odată cu intrarea în NATO.

igor dodon
Igor Dodon, ales președinte pe 13 noiembrie 2016 FOTO: Sandu Tarlev

Liderul socialiștilor consideră că guvernanții se grăbesc să se apropie de NATO pentru că s-ar fi speriat că acesta se va opune tentativelor de extindere a relațiilor cu alianța.

„Poziția mea e fermă și este în acord cu dorința majorității absolute a cetățenilor Republicii Moldova – noi nu vrem armate străine pe teritoriul țării noastre (oricare ar fi ele), nu dorim să fim parte a blocurilor militare, nu dorim să fim membri ai NATO”, a declarat Igor Dodon.

Acesta a promis că în calitate de președinte va face tot ce îi stă în puteri pentru a păstra statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Mai mult, Igor Dodon a spus, recent, într-un interviu pentru DW că nu dorește în general ca să existe formațiuni militare în Republica Moldova. Dodon a fost întrebat de jurnaliști cum crede că ar putea fi unite Armata Națională a Moldovei și așa-zisă armată transnistreană.

„Cred că nu ar trebui să existe armate în general – nici în Transnistria, nici în Moldova”, a fost răspunsul lui Dodon.

Comuniștii vor să-i audieze pe Filip și Șalaru

La rândul lor, deputații comuniști s-au arătat îngrijorați cu privire la semnarea de către Pavel Filip a Acordului de deschidere a oficiului NATO. Într-un comunicat al fracțiunii parlamentare a PCRM se menționează că premierul și ministrul Apărării trebuie audiați în Parlament în acest subiect. Deputații comuniști pun sub semnul întrebării competența premierului Filip în privința semnării acestui document.

Comuniștii mai susțin că NATO își dorește să construiască un „dialog politic direct” cu autoritățile de la Chișinău și că Moldova nu poate purta, având statut de neutralitate, astfel de discuții cu blocurile militare. Deputații cred că existența Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova este suficient.

Amintim că în anul 2005, președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a adus relațiile Republicii Moldova cu NATO la un nou nivel și a negociat semnarea unui Plan Individual de Acțiuni NATO-Republica Moldova.

Ex-președintele Moldovei Vladimir Voronin și ex-secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer Sursa foto
Ex-președintele Moldovei Vladimir Voronin și ex-secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer Sursa foto

Usatîi: De facto NATO deja e în Moldova

Și liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a avut o reacție dură la anunțul Guvernului de la Chișinău. Acesta crede că înființarea unui astfel de oficiu ar atenta la neutralitatea Moldovei, stipulată în Constituție. „Declarațiile funcționarilor europeni și moldoveni despre faptul că Moldova nu este atrasă în NATO sună neconvingătoar. De facto, alianța (NATO) deja e în Moldova”, a reacționat Usatîi.

Acesta consideră că pe viitor, odată cu o eventuală renunțare la neutralitate, va fi tot mai greu să fie rezolvată problema transnistreană și să fie reintegrată țara.

Isteriile nu sunt justificate

Expertul militar Andrei Covrig susține că isterizarea în jurul acestui subiect nu este justificată pentru că Acordul semnat la Bruxelles prevede doar o extindere a relațiilor alianței cu Chișinău și nimic mai mult.

Expert militar Andrei Covrig. Foto: profil Facebook
Expertul militar Andrei Covrig. Foto: profil Facebook

„Nu e vorba de o alianță militară, nu e vorba de o alianță politică. E vorba despre o conlucrare mai efectivă”, a precizat Covrig.

Expertul susține că Centrul de Informare și Documentare privind NATO care există astăzi la Chișinău are un rol limitat, care se referă la informarea publicului cu privire la diferite aspecte de cooperare cu Moldova. Acesta a spus că atât în Ucraina, cât și în Federația Rusă există Consilii NATO care se întrunesc periodic și că acest lucru nu înseamnă neapărat o alianță militară cu acest bloc.

Cu ce se va ocupa Oficiul de Legătură NATO

Oficiul de Legătură NATO reprezintă o parte a dialogului politic dintre Chișinău și Bruxelles. Acesta va facilita identificarea domeniilor în care Moldova necesită asistenţă pentru a-şi reforma sectoarele de apărare şi securitate, potrivit CID NATO. Reprezentanții NATO au precizat că pentru a fi deschis acest birou de legătură urmează să fie negociat și semnat un memorandum de înţelegere cu organizația nord-atlantică. Acest birou va oferi consultanță autorităților statului privind aplicarea programelor de cooperare și va sprijini transformarea guvernării democratice a sectoarelor de apărare și de securitate.

Astfel de birouri au fost create în Ucraina și Georgia. Cel din Ucraina a fost fondat în aprilie 1999, personalul fiind creat din 16 persoane civile și militari din Estonia, Lituania, Polonia, Germania, Ucraina, precum și din Sediul NATO (Belgia). Oficiul de legătură NATO din Georgia a fost deschis oficial la 1 octombrie 2010, personalul fiind compus din 14 persoane civile și militari din Polonia, Norvegia, Republica Cehă, Georgia, precum și din Sediul NATO.

Ce înseamnă NATO?

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (North Atlantic Treaty Organisation – NATO) este o alianţă defensivă politico-militară formată din 28 de state din America de Nord şi Europa, creată cu scopul de a proteja libertatea şi securitatea statelor membre prin mijloace politice şi militare în conformitate cu Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la 4 aprilie 1949 la Washington.

Principiul fundamental de activitate al NATO este angajarea comună în sprijinul cooperării între statele membre, bazată pe securitatea membrilor săi. Articolul 5 al NATO se referă la dreptul la apărare colectivă, care stipulează că „un atac asupra unuia sau a mai mulţi membri NATO va fi considerat ca fiind un atac împotriva tuturor membrilor, aşa cum prevede Carta Naţiunilor Unite”.

Relațiile Moldova-NATO

Republica Moldova a început să colaboreze cu NATO după obținerea independenței, participând în anul 1991 la reuniunea Consiliului de cooperare nord-atlantică. În 1994, Moldova a fost primul stat non-NATO care și-a manifestat interesul de a adera la Parteneriatul pentru Pace, susţinând inițiativa NATO de a construi parteneriate în vecinătatea euro-atlantică.

Domeniile de cooperare, planurile de reformă şi procesele dialogului politic sunt prevăzute detaliat în Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) al Republicii Moldova, care este convenit de comun acord cu NATO pentru o perioadă de doi ani. Principalele domenii de cooperare includ pregătirea documentelor strategice pentru reformare, planificarea bugetului apărării şi consolidarea instruirei și educaţiei militare în Republica Moldova.

4 comentarii

  1. Dodon daca este atit de patriot, atunci las sa explice de ce armata rusa aflata de peste 25 de ani pe teritoriul tarii nu incalca neutralitatea tarii, dar un oficiul NATO civil si nu militar, deja incalca independenta tarii.

  2. Usatîi, nu vrei sa vii sa vizitezi oficiul NATO din Moldova? Sau tie frica ca da tu esti dat in cautare pentru corupere dar si implicare in organizarea tentativei de omor asupra lui Gorbunțov.

  3. Dodon vorbeste de relatii bilaterale mai apropiate cu Rusia, asa e? Dar el este la curent ca in Ulianovsk se afla o baza a NATO? Sau cumva asta i-a scapat vesnicului vasal al Kremlinului?

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*