Societatea civilă este nemulțumită de activitatea Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova. ONG-iștii spun că cele două instituții parcă ar lucra în umbră, iar autoritățile nu le iau în seamă sugestiile din cauza lipsei de comunicare.
Astfel, organizațiile non-guvernamentale solicită modificarea Legii cu privire la transparența decizională, publicarea unui plan de adoptare a legislației pentru fiecare sesiune a Parlamentului, dar și publicarea datelor de contact ale deputaților, asistenților acestora, comisiilor parlamentare, astfel încât activiștii să știe cui pot expedia comentarii.
Autoritățile lucrează în umbră
Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale se plâng că nu au acces liber la documente de politici și nici măcar la agenda discuțiilor publice, astfel încât nu pot participa activ la procesul decizional. În plus, sugestiile și rapoartele întocmite de societatea civilă nu sunt luate în seamă de membrii conducerii. „Rapoartele societății civile despre implementarea Acordului de Asociere cu UE sunt preluate de comisiile parlamentare foarte rar sau deloc. De cealaltă parte, rapoartele guvernării sunt puse sub semnul întrebării, pentru că prezintă restanțele într-un mod prea blând”, a declarat Adrian Băluțel, vicepreședintele Consiliului ONG, în cadrul conferinței anuale „Cooperarea dintre Parlament și Societatea Civilă”.
Lipsă de comunicare
Adrian Băluțel mai spune că societatea civilă nu știe când au loc întrunirile parlamentare în formatul Parteneriatului Estic, întrucât ministerele nu emit comunicate de presă sau infomează reprezentanții ONG-urilor prea târziu. „Dacă suntem implicați și ni se cere un feedback, atunci suntem anunțați cu una-două zile înainte de eveniment. Este imposibil să consulți toți reprezentanții societății civile și să te prezinți cu niște recomandări calitative”, spune secretarul Platformei Parteneriatului Estic. „Se pare că fiecare își face lucrul său și nu interacționează. Asta se întâmplă și pentru că societatea civilă nu insistă. Ca soluții, propun inițierea unui proces de tendering între cele două părți pentru o colaborare mai bună”, sugerează Adrian Băluțel.
Nu avem femei în politică
În cadrul conferinței „Cooperarea dintre Parlament și Societatea Civilă” a fost abordat și subiectul egalității dintre bărbați și femei. Victoria Apostol, expert de gen de la Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO), apreciază evoluția atitudinii autorităților în privința egalității de gen, dar consideră că mecanismul de implicare al femeilor în politică nu este eficient. „Acea cotă de 40% a fost adoptată, dar poziționarea femeilor în listele electorale face ca acest mecanism să fie ineficient. Parlamentarii consideră că sunt foarte bravo și se bucură că vom avea mai multe femei în politică. Nu vom avea, pentru că voi ați distrus acest mecanism care trebuie să aibă toate elementele incluse și să nu excludă componenta de poziționare în listele electorale”. Opinia Victoriei Apostol a fost împărtășită de vicepreședinta Parlamentului Liliana Palihovici.
Consiliul Național de Participare
Consiliul Național pentru Participare (CNP) a fost creat la iniţiativa Guvernului Republicii Moldova în anul 2010 cu rolul de organ consultativ. Legea stipulează că din CNP fac parte 30 de reprezentanţi ai societăţii civile care au dreptul la un mandat de doi ani. Acest consiliu, care a încercat să creeze o punte între conducere și societate, și-a încetat activitatea în anul 2014. Acum autoritățile și activiștii trebuie să decidă dacă CNP-ul va fi relansat. Consiliul ONG susține această relansare și propune crearea unui Consiliu Național pentru Participare care să se poată implica atât în activitatea Guvernului, cât și în cea a Parlamentului.
Președintele Legislativului, Andrian Candu, a menționat că pentru activitatea deputaților ar fi mai ușor dacă s-ar produce o instituționalizare a societății civile. „Dacă există 1.000 de ONG-uri, parte dintr-un singur domeniu, cum vom comunica atunci când vom avea nevoie de ajutor? Pe cine contactăm?”, se întreabă spicherul. Există însă opinii nefavorabile acestei idei, întrucât oricât de inclusiv ar fi CNP, acesta nu va putea vorbi în numele întregii societăți civile din Republica Moldova.
Relația dintre conducere și ONG-uri este vitală
Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a fost prezent la un atelier de lucru din cadrul conferinței naționale privind cooperarea dintre Parlament și Societatea Civilă. Diplomatul este de părere că cea de-a doua tabără trebuie să critice autoritățile și să analizeze dacă reformele sunt implementate în mod real. „Implementarea Acordului de Asociere este un proces care aduce împreună Parlamentul, Guvernul și societatea. Dialogul dintre cele trei părți este vital, iar vocea societății civile trebuie auzită și nu doar a ONG-urilor din Capitală”, precizează Tapiola. Viceprim-ministrul pentru probleme sociale Gheorghe Brega susține că relația dintre societatea civilă și conducerea Republicii Moldova are o istorie scurtă, dar productivă și că aceasta trebuie consolidată.
Transparența decizională
Majoritatea reprezentanților societății civile s-au arătat deranjați de modul în care Parlamentul și Guvernul adoptă decizii. Aceștia își doresc să fie incluși în întreg procesul de elaborare a legilor. „Procedurile de transparență trebuie îmbunătățile considerabil. Legea cu privire la acest subiect are nevoie de modificări și cerințe mult mai dure. Noi vrem acces la informații. Vrem să vedem toate rapoartele, analizele elaborate de Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială”, afirmă Alexei Buzu, membru al Consiliului ONG. „Acest subiect ne doare cel mai tare”, a concluzionat Ecaterina Mardarovici, ex-președinta Consiliului Național de Participare.
ONG-iștii nu au încredere în deputați
Deputatul liberal-democrat Tudor Deliu confirmă faptul că între societate și conducere nu există un dialog permanent. „Noi trebuie să decidem ce avem și nu dorim și ce dorim și nu avem? Constat că avem o situație care nu corespunde așteptărilor, iar societatea civilă nu are încredere în autorități”, crede Deliu.
Pentru îmbunătățirea comunicării dintre societatea civilă și Parlament, activiștii au propus unele sugestii în cadrul conferinței naționale. Aceștia sugerează crearea unei platforme centralizate după modelul particip.gov.md care să publice proiectele de legi/hotărâri/decizii și să asigure consultarea acestora în mod public, dar și organizarea sesiunilor plenare în mod deschis, pentru ca toată lumea interesată să poată veni cu propuneri.
Oare ONG-istilor nu le este rusine sa vorbeasca asa? Care guvernare de pina acum a mai avut comunicari cu societatea civila sau alte activitati de acest gen? Cetatenilor niciodata nu le-a fost pe plac activitatea conducerii, de aceea nu-i de mirare ca nu agreeaza actuala guvernare.
ONG-urile lui Filat… se incepe iar, unde au fost pana acuma? incepe iar un val de nemultumiri atrificiale de dragul manipularii opiniei publice? zero credibilitate acestei societati civile din momentul ce le-au fost prezidate sedintele de Nastase cu participarea lui Dodon si Usatii…
Care ONG-uri al lui Filat? Andrian Candu și Pavel Filip tot timpul a zis că sunt deschiși pentru o comunicare cu societatea civilă, iar ce ține de lucrul din umbră consider că dacă era așa nu mai erau susținuți și îndenmați să meargă pe aceiași cale cu reformele.
Nu e o problemă, deputații, Guvernul tot a fost ales prin mandat de către popor, adică de societatea civilă, și dacă pe alocuri nu se formează un dialog între aceștia, e posibil și fără, oricum ei ne reprezintă pe noi, și au drept de decizie.
Societatea Civila si la brat cu ONG-urile , nu vin decit cu atac catre guvernare. Si acum ma intreb cit de tare este cointeresata societatea civila de memorandumul cu FMI-ul. Va spun nicicit ,deoarece odata ce se va obtine acest memorandum , in tara se va schimba totul si anume ca spre stabilitatea care Nastase nu o vrea…
Puem noi oare numi acesta sociatate Civilă sau societate politizată! Numai PLDM are o mulțime de ONG-uri care cereau eliberarea lui de sub detenție, dar ne mai vorbind și de alte Societăți Civile care sunt politizate!
Noi avem ONG-isti in Moldova? Țocant dar eu dupa ce m-am izbit de faza cu Platforma pretinsa societate civica si cind colo trage dividente politice, cam nu prea am incredere nici in restul.
Ce hu*nea mai scrie presa lui Dodon, bai indiotilor voi ati citit declaratiile reprezentantilor ONG-urilor sau nu? Ei sunt multumiti de aceea ca Guvernul incearca sa implice tot mai mult ONG-urile in luarea deciziilor. Asa ca lasati manipularea ieftina.
Nu avem noi ONG-uri in tara asta. Toate sunt create de opozitie pentru a bate in guvernare, pornografie politica e asta dar nu organizatii nonguvernamentale!
Băi, mai sădiţi un copac, mai prăşiţi câteva hectare de pământ, culegeţi zece tractoare de piersici şi lăsaţi voi comentariile. Trollerii ştiu de ce.