Permacultura reprezintă un set de tehnici de grădinărit care tratează pământul și crează un ecosistem natural ce se autosusține, ceea ce înseamnă mai puțin efort fizic din partea omului. Conceptul, inventat de austriacul Sepp Holzer în anii 1960, a devenit un mod de viață pentru Constantin Furtună din satul Roșu, raionul Cahul.

Grădinarul Constantin Furtună. FOTO: Arhivă personală
Grădinarul Constantin Furtună. FOTO: Arhivă personală

Permacultura sau „agricultura permanentă” folosește principii 100% naturale. Metoda de grădinărit are la bază grija față de pământ, față de oameni și limitarea consumării resurselor. „Agricultura tradițională merge împotriva naturii pentru că degradează solul, iar permacultura îmbunătățește pământul și lucrează în armonie cu natura”, spune tânărul agricultor.

Lăcrimioare în grădină. FOTO: Arhivă personală
Lăcrimioare în grădină. FOTO: Arhivă personală

Întoarcerea la natură

În primăvara anului 2012, Constantin Furtună a revenit la pasiunea sa pentru grădinărit după ce un prieten din Olanda i-a povestit despre agricultura fără udare, chimie, arat, prășit și muncă istovitoare, astfel a auzit de termeni precum „mulcirea” – acoperirea pământului cu paie, fân sau frunze uscate pentru a-i menține umididatea – sau „afânarea” – nesăparea pământului cu sapa, ci doar se afânează solul la o adâncime de 7-10 centimetri, fără a întoarce brazda. „Eu nu sap pământul niciodată. În fiecare primăvară, afânez solul la o adâncime de 7-10 centimetri cu un instrument în formă de furcă dublă, astfel împing cu piciorul în jos și trag, iar brazda nu se întoarce, doar se înclină ușor. În aceeași zi, fac gropițe cu colțul sapei și pun câte un cartof sau răsad. Eu nu prășesc niciodată buruienile. Ca ele să nu crească, acoper pământul din grădină cu un strat de paie cu grosimea de 7 centimetri. Buruienile mari le tai cu un foarfece, dar nu le scot din rădăcină, deoarece ele reprezintă hrană pentru organismele vii. Paiele mențin umiditatea solului, după ce putrezesc servesc îngrășăminte pentru pământ și râme”, explică Constantin.

Grădina lui Constantin. FOTO: Arhivă personală
Grădina lui Constantin. FOTO: Arhivă personală

În permacultură este foarte importantă organizarea terenului, în funcție de nevoile plantelor, arbuștilor, pomilor, legumelor și cerealelor. „În permacultură nu există monoculturi – când se plantează una sau două culturi pe suprafețe mari. Toate culturile agricole se plantează pe suprafețe mici, ținând cont de compatibilitatea plantelor sau alelopatie. Altfel spus, toți trebuie să fie prieteni și să se dezvolte în armonie. La o distanță de 2-3 metri de un pom pot fi plantați arbuști, căpșuni etc. În 10 arii de pământ am peste 120 de specii de plante, răsădite de mine și sălbatice. Printe culturi am amarant, quinoa, verdeață, legume, pomușoare, secară, grâu spelta, flori și copaci fructiferi. Dintre plantele sălbatice sunt păpădia, trifoiul etc pe care le pun în salate”, menționează agricultorul.

Pătrunjel de grădină. FOTO: Arhivă personală
Pătrunjel de grădină. FOTO: Arhivă personală

Agricultura viitorului

Pentru Constantin Furtună, florile, insectele și plantele sunt cei mai buni prieteni. Acesta le îngrijește cu multă dragoste și deseori urmărește dezvoltarea, înflorirea și creșterea lor. „Urmăresc mediul ambiant, cum trăiesc insectele, cum merge viața, astfel devin conștient. Râmele nu sunt dăunătoare solului. De când practic permacultura – solul a devenit fertil, acum pot crește morcov, fructele sunt mai dulci și aromate. Eu reînvii pământul, deoarece a fost exploatat prea mult. Timp de cinci ani trebuie să ajut pământul, plantele și insectele. La mine vin oameni pentru a mânca cireșe și spun că așa gust nu au mai întâlnit nicăieri”, afirmă băiatul.

Buburuza, prietena grădinarului. FOTO: Arhivă personală
Buburuza, prietena grădinarului. FOTO: Arhivă personală

Agricultorul din satul Roșu, Cahul, mai spune că permacultura poate fi practicată pe larg în Republica Moldova. Aceasta fiind agricultura viitorului, spune el, iar oamenii trebuie să fie conștienți că metodele convenționale de prelucrare a pământului degradează solul și duc la dispariția unor plante și insecte. „La nivel local avem nevoie de împădurire. Defrișarea pădurilor duce la încălzirea rapidă, iar efectul de seră este o daună mare. Terenurile arabile nu au copaci sau au doar un rând de copăcei. Fiecare agricultor trebuie să-și planteze copaci pe lot, fie fructiferi sau de pădure. Graurii, porumbeii și alte păsări atacă culturile agricole pentru că omul le-a mâncat pomușoarele și nu au altă hrană. Nu trebuie să ne gândim doar la noi”, spune el.

Mica grădină cu verdeață și flori. FOTO: Arhivă personală
Mica grădină cu verdeață și flori. FOTO: Arhivă personală

Din anul 2015, la 3 mai se sărbătorește Ziua Internațională a Permaculturii, la inițiativa Australiei. Evenimentul a devenit popular la nivel mondial, iar anual este sărbătorit în peste 35 de țări.

2 comentarii

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*