Republica Moldova nu și-a întărit statul de drept, chiar dacă în ultimii ani au fost arestați mai mulți demnitari. Separarea puterilor în stat, care este un principiu fundamentul în consolidarea statului de drept, nu există în realitate și asistăm la o concentrare a controlului asupra Parlamentului, Guvernului și Justiției.
Concentrarea celor trei puteri poate fi observată prin analiza hotărârilor emise de Guvern, judecători și Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CC). „Analizați Hotărârile judecătorilor CC pentru a înțelege mai bine. Noi asistăm la o concentrare a celor trei puteri. Separarea puterilor e iluzorie”, consideră Nadejda Hriptievschi, jurist la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Analiza situației statului de drept a fost făcută în cadrul conferinței „Consolidarea Statului de Drept într-un spațiu al schimbării”, organizată la Chișinău de Expert Forum și Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundaţiei Konrad Adenauer.
Statul de drept nu prea există la Chișinău
Chiar dacă demnitarii moldoveni au fost trași la răspundere, asta nu contribuie la întărirea statului de drept. „Ca să facem o evaluare trebuie să privim în ansamblu. Dacă aș avea o statistică a numărului de arestări, din ce partide au făcut parte, în ce măsură învinuirile care li s-au adus vor fi apărate sau vor fi oferite justiției, iar cei care într-adevăr sunt vinovați vor încasa niște pedepse atunci asta mă convinge, dar deocamdată suntem în perioada de constatare și digerare a informației. Fără a înțelege exact cu ce se va finaliza”, spune Igor Munteanu, director executiv al IDIS „Viitorul”.
Acesta a menționat că evoluția Moldovei este în zig-zag, iar principalele obstacole în calea consolidării statului de drept sunt incompetența funcționarilor și recrutarea pe bază de rudenie, iar nu pe merite profesionale. „Nu poți spune că din punctul A ajungi în punctul B fără niciun fel de zig-zag. Totul depinde de felul în care CNA, care a făcut arestările, o să-și probeze calitatea profesională. Nu este vorba doar de corupție, dar și de incompetență. Procurorii trebuie să ducă până la sfârșit aceste acuzații și trebuie să servească interesul public, nu să se oprească dacă cineva telefonează”, afirmă expertul de la IDIS „Viitorul”.
Consolidarea statului de drept presupune echilibrarea puterilor în stat și supremația legii în primul rând, astfel în orice situație trebuie aplicată legea, fără nicio discriminare. Prezent la conferință, un tânăr avocat a remarcat faptul că în țara noastră puterea e controlată de un singur om, iar alegerea miniștrilor nu depinde de prim-ministru, așa cum ar fi firesc într-un stat de drept. Bărbatul a întrebat dacă există indicatori care arată vizibil separarea puterii în stat. Igor Munteanu a răspuns: „Evident că sunt mecanisme specifice în care poți să vezi în ce măsură există control politic asupra deciziilor judecătorești. CRJM monitorizează judecătorii, procurorii etc. Mai este și sentimentul de justiție în societate. Dacă cetățeanul se simte apărat și protejat de instituțiile statului de drept. Nu contează câți bani bagi în reforma sau instituție dacă legile nu funcționează. Contează sentimentul pe care-l simte cetățeanul. Justiția este un serviciu și dacă e livrat necalitativ atunci toată lumea este nemulțumită”, explică Munteanu.
Oamenii se tem să-și exprime opinia politică
Instituțiile din Moldova sunt puțin legitime în ochii cetățenilor, după cum arată datele sondajelor de opinie. Potrivit lui Igor Munteanu, președintele țării se bucură de încrederea a 34% dintre cetățeni, apoi urmează Parlamentul cu Guvernul, care împreună nu se ridică la 18%. Cei mai credibili sunt primarii cu peste 50%. În topul credibilității se află biserica, mass-media, armata și Primăria. „Populația nu are încredere și din cauza gradului de cultură generală foarte redus. Nivelul de educație este generat de calitatea studiilor din școli, licee și universități”, argumentează Munteanu. Totodată directorul IDIS „Viitorul” adaugă că spațiul public a devenit mai îngust de cum era pe timpul lui Vladimir Voronin. Nici chiar Acordul de asociere cu UE nu i-a făcut pe oameni să spună deschis preferința politică. „Acordul ar fi trebuit să lărgească exprimarea omului. Circa 36% dintre oameni se tem să-și exprime opinia politică față de 18% care se temeau în timpul guvernării conuniste. Valul de frică este de doua ori mai mare decât pe vrema lui Voronin”, își amintește Igor Munteanu.
Cum recunoaștem populismul?
Dușmanul statului de drept este populismul – mișcare politică care nu poate fi scoasă în afara legii. În prezent, se manifestă un populism anti-liberal. „Populismul este un joc cu sumă nulă, o bătaie în care nu este expertiză, ci doar voință politică. Politicienii care recurg la populism nu au nevoie de argumente, date etc. Nu explică rațional ce se întâmplă și întotdeauna au un dușman. Cer revendicări de la popor. Referendumul a devenit un instrument care vrea să distrugă statul, nu să-l ajute. Vrea să distrugă valorile liberale”, sunt câteva caracteristici spuse de Septimius Pârvu, expert electoral în cadrul Expert Forum din România.
Oamenii care nu vor să cadă în capcana politicienilor populiști trebuie să fie atenți de unde se informează. „Arma e gândirea critică. Să nu credeți în orice se scrie și spune. În timpul campaniei electorale să priviți lucrurile obiectiv. Fiecare candidat trebuie judecat gri. Nu are cum să fie numai alb sau negru. Populismul e o formă de extremism. E o capcană a statului de drept”, explică Pârvu.
Populismul va oferi orice fără să poarte responsabilitate. Deviza „scopul scuză mijloacele” reprezintă cel mai bine maniera clasică de acțiune a liderilor politici care aleg această cale.