Poșta Moldovei, un obstacol în calea ziarelor de la Chișinău: Semnați contractul și apoi negociem

Redactorii de presă tipărită afirmă că sunt practic impuși de către Poșta Moldovei să semneze contracte de distribuție a ziarelor și anexe la aceste acorduri cu tarife suplimentare fără argumente economice. La rândul său, directorul Poștei Moldovei, cu salariu lunar de peste 20.000 de lei, se plânge că are pierderi de milioane.

Relația de colaborare dintre Poșta Moldovei și redacțiile de ziare și reviste din țara noastră rămâne în continuare tensionată. Problema tarifelor și calitatea distribuției ziarelor și revistelor moldovenești este foarte veche și deocamdată nu se știe când și cum va fi rezolvată. Din 1 mai 2017, editorii sunt obligați să achite câte 15 bani pentru ambalarea unei publicații sau să-și împacheteze singuri ziarele, în caz contrar Poșta Moldovei refuză să primească tirajele. Acestea și alte probleme au fost discutate în cadrul audierilor publice organizate de Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media din Parlament.

posta moldovei
Poșta Moldovei FOTO: Sandu Tarlev

Contracte semnate fără negociere

Editorii de presă scrisă spun că prevederile contractuale nu se negociază de pe poziții egale, iar reprezentanții Poștei Moldovei susțin contrariul fără a prezenta dovezi și explicații clare. „Contractul este semnat. Procesul verbal a fost semnat de către toți conducătorii de presă scrisă”, spune Serghei Nastas, directorul Î.S. „Poșta Moldovei”. De cealaltă parte, jurnalista Alina Radu spune că nu a negociat niciodată, iar directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, adaugă ironic: „Semnați contractul și apoi negociem”.

Editorii strigă la unison că Poșta Moldovei nu este deschisă spre colaborare și nu acceptă negocierea contractelor de distribuție a presei tipărite. „Poșta Moldovei impune un contract cu tarife prea mari fără explicații metodologice. Tarifele afectează în primul rând ziarele naționale. Își rețin circa 40% din costul abonamentului la ziar, alte 40% se duc pe tipar, iar presa e în faliment. Ei spun să mărim prețul pentru abonament. În condițiile Moldovei, să mărești prețul nu este productiv, e contra-productiv”, explică Petru Macovei, director executiv API.

Ziarele luptă cu un sistem netransparent

Managerii publicațiilor periodice susțin că ziarele ajung la cititori cu mari întârzieri sau deteriorate și Poșta Moldovei refuză să prezinte rapoarte financiare care ar demonstra cum se stabilesc tarifele și cum se cheltuie banii. „Nu avem acces la rapoarte. Cineva primește 1.500 de lei, iar altcineva – 20.000 de lei. Alții vând droguri etc.”, spune Alina Radu, directorul Ziarului de Gardă. Altă problemă semnalată constă în transferarea cu întârziere a banilor achitați de abonați sau se plătește în tranșe lunare. „Eu credeam că sunt partener cu Poșta Moldovei, dar m-am înșelat. Pe Nastas îl văd prima dată. Primesc banii veniți de la abonați cu țârâita, după 5 luni”, menționează directorul publicației „Gazeta Satelor”.

Prezenți la ședința moderată de deputatul Vladimir Hotineanu, reprezentatul Ministerului Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor (MTIC) a spus că soluționarea problemelor nu poate fi pusă doar pe seama Poștei Moldovei. „Tarifele nu s-au majorat de 5 ani. Poșta are pierderi de milioane de lei doar din distribuția publicațiilor periodice. Este necesar de găsit soluții viabile pentru ambele părți”, spune juristul MTIC. Serghei Nastas adaugă că „Poșta Moldovei are 6.000 de angajați. Anual avem pierderi de 13 milioane de lei. Circa 70%-80% constituie returul ziarelor. Negocierea contractului înseamnă micşorarea tarifelor? Trebuie să venim cu o propunere către Parlament, să găsim resurse financiare suplimentare”, afirmă directorul Poștei Moldovei.

Ce-i de făcut?

Conducătorii de presă tipărită propun să se adopte o strategie pentru susținerea ziarelor din Republica Moldova. „Noi vrem să fie un program de subvenționare indirectă a presei. Orice tarif suplimentar să fie suportat din bugetul de stat, iar banii să fie plătiți direct la Poșta Moldovei. Mai propunem crearea unui fond gestionat de societatea civilă și jurnaliști pentru susținerea publicațiilor periodice. Fondul ar putea exista din surse externe, bani publici și impozitarea publicațiilor străine care se vând în Moldova. Avem o mare problemă cu publicațiile străine care nu plătesc impozite din publicitate. Revistele naționale nu au bani din publicitate, deoarece toți banii se duc în revistele de la Moscova. Acestea ar trebui să plătească 5% din publicitate pentru susținerea presei autohtone. Pentru asta ar trebui să existe o inițiativă legislativă pentru modificarea codului fiscal”, argumentează Petru Macovei, director API.

Altă problemă care-i neliniștește pe editorii de presă de la noi este dispariția gheretelor de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău. Potrivit Primăriei Chișinău, acestea au fost scoase din cauza lucrărilor de reparație a drumului, însă urmează să fie amplasate din nou. „Nu există siguranța că ele vor apărea. Vrem să fie asta scris într-un document”, a cerut Petru Macovei.

După 2 ore de dezbateri și replici acide dintre managerii de presă și autoritatea responsabilă de distribuirea ziarelor și revistelor, aceștia au convenit cu greu să formeze un grup de lucru unde vor discuta reglementările contractului, soluționarea problemelor existente și identificarea surselor de finanțare. Deputatul Vladimir Hotineanu speră că până la 1 octombrie 2017, atunci când începe perioada de abonare, „să avem o situație mai bună”.

Lasă un comentariu