Prognoze pesimiste la Chișinău: Solidaritatea și coeziunea socială se află în pericol

Autoritățile din Republica Moldova au subestimat în ultimele decenii fenomenul migrației populației active, iar instituțiile statului nu au fost destul de pregătite pentru a răspunde repede și eficient la transformările demografice. Cu toate acestea, recomandările și obiectivele pe care și le trasează Guvernul au caracter general, iar banii puțini nu pot ajuta la realizarea acestora.

Republica Moldova se pregătește să participe la cea de-a treia conferință ONU cu privire la locuințe și dezvoltare urbană durabilă (Habitat III), eveniment ce va avea loc în perioada 17-20 octombrie 2016 în orașul Quito din Ecuador. Conferința va fi prima de nivel global din acest an, iar aceasta este cu atât mai importantă cu cât primele două ediții organizate de ONU în aceste domenii au avut loc în 1976 (Vancouver, Canada) și 1996 (Istanbul, Turcia).

Problemele demografice, primul subiect important

sat-parasit
Tot mai multe sate rămân depopulate FOTO: Sandu Tarlev

Scopul conferinței din Ecuador este adoptarea unei „noi agende urbane” pentru secolul al XXI-lea, prin care să se recunoască dinamica în schimbare a civilizației umane. Evenimentul reprezintă și o oportunitate de a discuta și de a trasa noile căi și răspunsuri la provocările de urbanizare și oportunitățile pe care le oferă și de a pune în aplicare obiectivele dezvoltării durabile. Republica Moldova va prezenta un raport în cadrul conferinței, iar conținutul acestuia se află acum în discuții publice. Proiectul de raport a fost redactat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC), după ce o comisie naţională, creată prin hotărâre de Guvern, a elaborat conținutul acestuia.

Primul capitol al proiectului de raport este dedicat problemelor demografice și viitoarelor provocări. Autorii amintesc despre faptul că „Moldova s-a confruntat cu provocări serioase privind evoluția demografică și efectele acesteia în dezvoltarea așezărilor umane”.

În contextul ratei negative a sporului natural al populației, emigrării masive a tinerilor și accelerării îmbătrânirii demografice, numărul populației se micșorează. Numărul şi ponderea populaţiei în vârstă aptă de muncă este în diminuare şi se va micşora vădit în viitorul cel mai apropiat. Sarcina demografică crește, se menționează în document.

Autoritățile recunosc faptul că fenomenul migrației necontrolate a populației active este perceput ca o amenințare pentru dezvoltarea durabilă. Acestea admit că la început fenomentul a fost subestimat, fiind perceput ca unul temporar. La conferința din Ecuador, Moldova va căuta soluții.

Politicile statului au un caracter general

Deși schimbările demografice au loc de mult timp, afectând mai multe domenii importante, politicile statului nu reușeau să țină pasul cu acestea. Guvernele de la Chișinău nu au fost destul de pregătite pentru a răspunde repede și eficient la transformările demografice, se menționează în raport, iar sistemele de asigurare socială, educație, sănătate, create în alte condiții economice și altă situație demografică, necesită schimbări esențiale pentru a răspunde noilor provocări. „Reformarea lor a început, dar s-a dovedit a fi o sarcină dificilă”, constată comisia națională.
Mai mult decât atât, problemele demografice nu au sensibilizat autoritățile în ultimii ani, chiar dacă acestea ocupau un loc important în agendele publice. De cele mai dese ori, recomandările și obiectivele trasate au un caracter general, mecanismele de realizare și indicatorii de progres sunt slab determinate, iar finanțarea insuficientă a măsurilor preconizate împiedică realizarea acestora.

„Noua agendă urbană”, văzută de Chișinău. Declinul continuă

Precizăm că unul din documentele care identifică obiectivele prioritare pentru politicile demografice în Republica Moldova este Programul național strategic in domeniul securității demografice a Republicii Moldova 2011-2025. Printre acestea se numără monitorizarea și gestiunea migraţiei; noi abordări a problemelor de îmbătrânire demografică, integrarea in strategiile de dezvoltare a obiectivelor de adaptare la schimbările in structura populaţiei şi de ameliorare a indicatorilor calitativi ai capitalului uman; promovarea multilaterală a politicilor familiale şi a solidarităţii intre generaţii; implementarea unui mecanism unic de elaborare a prognozelor demografice şi utilizarea plenară a acestora in programele de dezvoltare şi planificare.

Chiar și așa, la conferința ONU Habitat III Chișinăul va anunța că viitorul nu sună deloc bine în Republica Moldova la acest capitol.

„Conform prognozelor, în deceniile următoare declinul demografic se va agrava, creând anumite amenințări pentru dezvoltarea durabilă la nivel național și local. Reducerea ponderii populației economic active și îmbătrânirea demografică vor afecta dezvoltarea economică, vor crește povara sistemului de asistență socială, vor pune la încercare solidaritatea și coeziunea socială”, se menționează în proiectul de raport pregătit de MDRC.

Îmbătrânirea populației va continua în următorii ani FOTO Sandu Tarlev

Dezechilibrul regional și chemarea moldovenilor acasă

De asemenea, migrația internă și externă poate să compromită perspectivele de dezvoltare ale unor sate ori/și orașe mici, amplificând dezechilibrul regional, atenționează autorii proiectului.

Deși se recunoaște că problemele demografice „sunt determinate de factori globali și de tendințe pe care nu le putem schimba”, MDRC propune câteva soluții pentru ca acestea să nu afecteze viața oamenilor și perspectivele de dezvoltare. Astfel, stabilitatea politică, dezvoltarea economică, viziunea strategică și consensul social asupra obiectivelor strategice, precum și dialogul social și reacțiile anticipate pot contribui la gestionarea proceselor demografice.

O altă soluție propusă în proiectul de raport este monitorizarea fluxurilor migraționale atât externe, cât și interne, ținând cont că motivul economic va rămâne principala cauză a migrării.

Mecanismele de evidenţă a fluxurilor migraţionale urmează a fi eficientizate (…) Activităţile pe plan extern trebuie să asigure caracterul ordonat al migraţiei, precum şi protecţia lucrătorilor aflaţi peste hotare. Astfel, o condiţie a managementului migraţional eficient este intensificarea cooperării cu statele de destinaţie, ţinând cont de faptul că suportul statelor respective este necesar pentru realizarea dezideratului reîntoarcerii, se mai menționează în documentul supus dezbaterilor publice înainte de a ajunge la conferința ONU.

Declinul populației a început odată cu obținerea independenței

Conform datelor statistice, numărul populației Republicii Moldova în anul obținerii independenței, 1991, a fost de 4 milioane 363 mii. Acest număr a început să scadă în următorii ani, ajungâng la 3,644 milioane de persoane. În anul 2015 populația număra 3,55 milioane de locuitori.

Plecarea populației active peste hotare a început în anii 1992-1993, iar cele mai mari proporții au fost atinse în 1998–2007. Problemele economice interne, șocurile externe, conflictul transnistrean, criza financiară din Federaţia Rusă din 1998 cu consecințe grave pentru Moldova au fost principalele cauze care i-au determinat pe moldoveni să părăsească țara. Totuși, până în prezent nu există date exacte referitor la numărul migranților.

Potrivit datelor prezentate în proiectul de raport, din anul 2006 până în 2013 populația economic activă s-a redus cu 121 mii (9%). În ultimii ani au fost create mai multe instituții și comisii care să studieze problema declinului demografic. În 2007 a fost creată Comisia naţională pentru populaţie şi dezvoltare ca organ consultativ al Guvernului. În baza recomandărilor Comisiei în 2009 a fost elaborat studiul analitic „Cartea Verde a Populației Republicii Moldova”, iar în 2011 Guvernul a aprobat Programul național strategic in domeniul securității demografice pentru 2011-2025.

Un comentariu la „Prognoze pesimiste la Chișinău: Solidaritatea și coeziunea socială se află în pericol”

Lasă un comentariu