Alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 sunt caracterizate de starea de protest a societății, neîncrederea crescândă a cetățenilor în clasa politică și dorința de schimbare și justiție.
Numărul mare de candidați înscriși în cursa prezidențială, rolul limitat al președintelui, dorința de schimbări radicale, condiții egale pentru toți candidații și preferințele electoratului pe viitor, dar și care e imboldul pentru alegerile parlamentare din 2018 – toate acestea sunt trăsături specifice alegerilor prezidențiale prezentate de partidele parlamentare într-o dezbatere publică organizată de agenția de presă Info Prim Neo (IPN).
Trăsăturile alegerilor
Liliana Palihovici (PLDM) consideră că alegerile prezidențiale sunt spontane, cu un număr mare de candidați. Elena Bodnarenco (PCRM) a prezentat viziunea comuniștilor, care boicotează alegerile, deoarece sunt nelegitime. Ea crede că Legea Supremă a fost violată, iar șeful statului va fi o marionetă cu împuterniciri limitate într-un stat capturat. La rândul său, Vlad Bătrâncea (PSRM) a afirmat că în țară domină starea de protest, oamenii sunt nemulțumiți, nu au încredere în politicieni și vor dreptate, iar dacă nu se vor face schimbări, aceștia își vor pierde total încrederea.
Deputatul PD Sergiu Sârbu a spus că aceste alegeri pot fi surse de inspirație pentru teme de cercetare științifică. Aceste alegeri oferă condiții egale pentru toți, va fi o luptă dură, dar până la urmă va câștiga un președinte al stabilității, crede democratul. Deputatul liberal Ștefan Vlas a menționat că, prin modificările adoptate de Curtea Constituțională, oamenilor li s-a întors dreptul de a-și alege președintele țării. Un aspect pozitiv al acestor alegeri prezidențiale, crede Vlas, este conturarea aspirațiilor electorale pe viitor, „astfel vom vedea care va fi imboldul pentru alegerile parlamentare din anul 2018”.
Pentru ce luptă candidații la prezidențiale
Tot în cadrul dezbaterilor publice moderate de Valeriu Vasilică, directorul IPN, deputații din actualul Parlament al Republicii Moldova s-au dat cu părerea despre motivele pentru care luptă candidații. Sergiu Sârbu a declarat că viitorul președinte trebuie să fie un mediator între puterile statului (Parlament, Guvern și justiție) și societate, dar dacă vrea să colaboreze și să ajute la îndeplinirea sarcinilor. Țara are nevoie de un om cu o mână de fier, a mai spus Sârbu.
CITEȘTE ȘI: Ce atribuții are președintele Republicii Moldova – pentru ce a început lupta electorală
Vlad Bătrâncea a adăugat că mediator între putere și societate înseamnă reprezentant al poporului, iar mâna de fier este statul de drept. „În fața legii toți trebuie să fie egali. Nu unul fură 1.000 de lei și stă 6 ani la pușcărie, iar altul… Dorin Drăguțanu a primit indemnizație de 500.000 lei pentru demisie benevolă, precum că a rămas fără serviciu. Însă fostul guvernator trebuie tras la răspundere, deoarece este vinovat de furtul din bănci și locul lui e la pușcărie. Câte miliarde s-au furat noi am fi trăit fără ajutorul organizațiilor internaționale. E bine că avem viză și putem circula liber în UE, dar câți oameni au plecat în Europa cu câte 50 euro pe zi și cu bilet tur-retur?”, se întreabă deputatul PSRM.