Includerea soluționării diferendului transnistrean printre prioritățile preşedinţiei germane a OSCE pe tot parcursul anului 2016 este binevenită. Reluarea negocierilor în formatul 5+2 este un succes şi se datorează felului în care Germania a gestionat acest dosar extrem de dificil. Interesul României şi deopotrivă al Republicii Moldova este afirmarea integrităţii teritoriale a statului vecin şi găsirea soluţiilor de compromis care să permită atingerea acestui obiectiv într-un interval de timp rezonabil.
Semnarea la Berlin în formatul 5+2 a unui protocol pe data de 3 iunie, urmată de vizita ministrului de externe german Steinmeier la Chişinău la sfârşitul lunii iulie, însoţită de declaraţii ferme în sprijinul acestui protocol din partea acestuia, nu constituie însă un semnal încurajator pentru asigurarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a deplinei suveranităţi a acestui stat.
Recunoaşterea plăcuţelor de înmatriculare transnistrene contravine Constituţiei Republicii Moldova (art. 2 şi 3) şi Legii din 2005 privind principiile de bază ale statutului regiunii transnistrene, lege aflată în vigoare.
Recunoaşterea diplomelor eliberate de instituţiile de învăţământ în regiunea transnistreană pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile în care aceste diplome sunt redactate în limba “moldovenească” în transliterare chirilică, contravine de asemenea deciziei Curţii Constituţionale a Republicii Moldova din decembrie 2013 care a avut ca efect considerarea limbii române în alfabet latin ca fiind limba de stat a Republicii Moldova.
Orice măsuri pentru rezolvarea conflictului transnistrean trebuie să fie în acord cu cadrul constituţional din Republica Moldova.
O soluţionare a problemei transnistrene în acest moment care să includă de exemplu acordarea dreptului de vot la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an din Republica Moldova poate avea ca efect stoparea orientării pro-europene a acestui stat.
În intervalul de timp rămas până la încheierea mandatului preşedinţiei germane a OSCE, ar trebui ca soluţionarea problemei transnistrene să fie în continuare un obiectiv prioritar dar accentul să cadă pe respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, inclusiv pe respectarea dreptului la educaţie pentru etnicii români. Drepturile omului constituie pilonul de bază al OSCE şi acest aspect ar trebui să fie mai bine pus în valoare atunci când se încearcă găsirea de soluţii.
Radu Carp, Secretar Executiv Partidul Național Liberal, România
Titlul aparține redacției moldNova.eu