Lupta cu corupția și locurile noi de muncă sunt principalele realizări cu care s-a lăudat premierul Pavel Filip în Parlament. Acesta și-a prezentat raportul anual de activitate și a început discursul menționând că Republica Moldova implementează Acordul de Asociere cu UE și că toate ideile Guvernului au inspirație europeană. Realitatea este alta decât cea pe care a prezentat-o șeful Guvernului când a vorbit despre mai multe subiecte de actualitate.

Pavel Filip în Parlament. FOTO: privesc.eu

Zeci de condamnări, într-un stat tot mai corupt

„Niciodată în Moldova nu am avut atât de mulți judecători condamnați”, a spus Filip în plenul Parlamentului. Conform acestuia în anul 2016 din 1100 judecători și procurori, 36 de persoane au fost condamnate pentru acte de corupție. Amintim că Centrul Național Anticorupție este, conform legislației, independent în activitatea sa şi se supune doar legii. Procuratura de asemenea este independentă de puterile legislativă, executivă și judecătorească. În legea cu privire la Procuratură mai este scris că „imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă”. Premierul moldovean a fost apostrofat de comunistul Oleg Reidman că n-ar trebuie să insiste cu „rezultatele din justiție”, deoarece aceasta trebuie să funcționeze independent.

Conform Tranparency International, în 2016 Moldova a fost pe locul 123 în lume la capitolul integritate. Scorul Moldovei la capitolul integritate s-a deteriorat constant în ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă că statul Republica Moldova este tot mai corupt.

Investitori mulți, salariați puțini

Prim-ministrul a fost întrebat de parlamentara Violeta Ivanov despre situația locurilor de muncă în Republica Moldova. Acesta a enumerat mai mulți investitori: Fujikura a creat în 2016 aproximativ 1700 de locuri de muncă, compania Gebauer – peste 1000 de locuri de muncă, Compania Dräxlmaier care își desfășoară activitatea în zona economică liberă din Bălți a deschis 2500 de locuri de muncă noi în 2016.

Cifrele Biroului Național de Statistică arată că în realitate numărul de salariați a scăzut în 2016, tendință care se atestă de mai mulți ani. Din 2015 până în 2016 din economia moldovenească au dispărut 19.300 de salariați.

Se atestă în schimb creșterea numărul de lucrători pe cont propriu. În această categorie sunt incluși zilierii, vânzătorii ambulanți și persoanele care-și prelucrează în mod independent terenurile agricole. Amintim că pentru aceștia Guvernul a pregătit o lege prin care-și propune să-i impoziteze. Legea a fost înregistrată în Parlament în octombrie 2016.

Pavel Filip a menționat creșterea economică de 4% și faptul că în agricultură a fost o creștere de 18% în 2016 comparativ cu 2015. Totuși, șeful Guvernului nu a amintit de salariul mediu din Moldova, care este 5.300 de lei sau aproximativ 257 euro/lună. Pentru comparație, salariul mediu în România a fost de 512 euro/lună în 2016. Salariul mediu în zona euro a trecut în 2015 de 1.700 euro/lună.

75% din cetățeni sunt nemulțumiți

Pavel Filip a spus în Parlament că percepția societății nu corespunde cu realitatea, insinuând că realitatea este mult mai bună decât percepția oamenilor. Însă conform sondajului comandat de Partidul Democrat, dat publicității cu o zi înainte de raportul lui Filip, 74% din cetățeni spun că țara merge într-o direcție greșită și doar 19% spun că direcție este bună. În același sondaj național este scris că 44% consideră șomajul cea mai mare problemă din țară, 75% din cetățeni nu sunt mulțumiți de activitatea miniștrilor, iar 54% – de activitatea premierului. În același sondaj 33% din cetățeni se arată mulțumiți de activitatea lui Pavel Filip.

Controversa „furtului miliardului”: Optimismul lui Filip și pesimismul Bruxelles-ului

Premierul a mai fost întrebat de modul în care se desfășoară recuperarea banilor în urma „fraudei bancare”. Amintim că acesta a promis un panou în centrul Capitalei pe care să fie indicat zilnic câți bani s-au recuperat. La acest subiect Pavel Filip a spus că au fost identificați 600 de milioane de dolari în jurisdicții străine. Filip nu a dat niciun termen când se va ajunge la recuperarea banilor. Totuși, în luna aprilie ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a confirmat faptul că „Panoul miliardului furat” nu reprezintă banii recuperaţi, ci venituri din urma lichidării băncilor, adică a vinderii activelor băncilor falimentate. Pavel Filip a mai amintit că principalele competențe în această problemă nu aparțin Guvernului. În același timp, în recomandările Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova este menționată „dezamăgirea privind lipsa de progrese în dosarele penale care au urmat publicării rezultatelor primei faze a investigației Kroll”.

Conform legislației Guvernul este obligat anual să-și prezinte raportul de activitate în Parlament.

6 comentarii

  1. Eu nu inteleg nici o boaba in schemele voastre, dar stiu precis ca salariile si pensiile au crscut in ultima perioada.

  2. Nu e atit de usor sa iesi din “rahatul” lasat de Filat, dupa ce a furat miliardul din sistemul bancar, economia cu greu revine la normal, dar datorita colaborarii cu tarile din UE, procentajul in crestere nu va fi de 4% dar se va mari considerabil. Majoritatea reformelor sunt in aplicare, care implementate care urmeaza sa fie implementate. Avem cu ce ne dezvolta si cel mai important este sa aducem un echilibru tarii.

  3. Adica suntem contra condamnarilor celor corupti? Eu vad diminuarea coruptiei, e tot mai greu sa dai mita, asta e de rau?

  4. Filip o făcut mult epentur cetățeni, să fi fost Streleț în continuare, nu mai era Filat arestat și Platon, dar și primeam salarii în caloși!

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*