Reforma justiției: Milioane de lei, tocate din bugetul de stat pentru sisteme nefuncționale

Mai multe sisteme informaționale pentru care au fost cheltuite milioane de lei din bugetul de stat nu sunt încă funcționale, deși au fost achiziționate încă în 2014 și reprezentau acțiunile asumate pentru realizarea reformei în sectorul justiției până în 2016. Unii din beneficiarii contractelor sunt abonați permanenți la licitațiile organizate de stat sau au ajuns în vizorul oamenilor legii pentru corupție.

Ministerul Justiției ne-a informat că pentru sistemul e-Procura s-a cheltuit în total 320.000 de lei în 2014, iar potrivit informațiilor prezentate de Agenția Achiziții Publice, valoarea totală a celor două contracte încheiate în același an de către Ministerul Justiției și firma INFOSAFE este de 3,560 milioane de lei, adică de peste zece ori mai mare decât suma indicată de minister și care a fost folosită până în prezent. Menționăm că reprezentanții ministerului au anunțat pe 4 ianuarie 2016 despre lansarea proiectului pilot e-Procura „prin intermediul căruia în perioada a 6 luni, notarii vor putea elibera inclusiv procuri în format digital, în regim de testare”. „Totodată, Ministerul Justiției îndeamnă societatea civilă de a interveni cu propuneri și critici pentru a definitiva și a perfecționa procesul de eliberare a procurilor în format electronic”, au subliniat autoritățile.

Sisteme informaționale, în testare de mai mulți ani

În iulie 2016, autoritățile au prezentat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul unic al procurilor” sau e-Procura. Totuși, documentul nu a mai ajuns nici până astăzi să fie aprobat de Guvern.

După un an de la perioada când notarii au testat e-Procura, am întrebat reprezentanții Ministerului Justiției la ce etapă de implementare este acest sistem informațional integrat. „Urmează a fi testat pentru a identifica necesitățile de ajustare, dacă va fi nevoie, și asigurată mentenanța pentru implementare”, se arată în răspunsul oferit de reprezentanții instituției.

Tot acum 3 ani, pe 28 iulie 2014, Ministerul Justiției a încheiat un contract pentru achiziționarea sistemului informațional automatizat „e-Legislație” pentru servicii de configurare și implementare. Valoarea acestui contract este de 2,35 milioane de lei. Scopul implementării acestui sistem este de a face procesul legislativ mai transparent și mai eficient. În răspunsul oferit la întrebarea la ce etapă se află implementarea e-Legisație, reprezentanții ministerului au spus că este „la etapa de pilotare”. „Acum se definitivează caietul de sarcini pentru anumite ajustări și mentenanță, după care va fi lansat”, au precizat reprezentanții Serviciului de presă. Despre testarea acestui sistem se vorbea încă în noiembrie 2016. Potrivit informațiilor prezentate de minister pentru moldNova, s-au cheltuit pentru acest sistem în același an 3.050.500 de lei.

Tergiversarea adoptării documentului „prioritar” și obiecțiile CNA

De asemenea, pe masa deputaților a fost prezentat pentru examinare, „în mod prioritar”, încă pe 21 octombrie 2016, proiectul de lege cu privire la actele normative. Potrivit notei informative a acestui document, reprezentanții ministerului susțin că au primit în 2014 pentru acest sistem 2,35 de milioane de lei și în afară de aceasta a mai cheltuit în 2013 pentru crearea acestuia 577.000 de lei. „Pentru anul 2015 Ministerul Justiției a mai alocat o sumă de 2,16 milioane de lei pentru dezvoltarea unor componente de sarcini, pentru adaptarea soluției tehnice ce ține de posibilitățile platformei de interoperabilitate și de necesitățile Parlamentului Republicii Moldova”, a scris în notă autorul proiectului.

Referitor la această inițiativă legislativă, Centrul Național Anticorupție a menționat că implementarea proiectului de lege necesită cheltuieli financiare din partea statului, în special pentru gestionarea, menținerea și perfecționarea e-Legislație, iar autorul proiectului nu prezintă o evaluare a acestor costuri, prezentând doar cheltuielile din bugetul de stat pentru perioada 2013-2015.

„Mai este un subiect care trebuie clarificat”

Potrivit acestui document, „proiectul nu impune trecerea imediată la utilizarea Sistemului informațional e-Legislație”. Astfel, după aprobarea acestei inițiative și nu se știe când se va întâmpla acest lucru, Guvernul urmează să elaboreze în termen de 6 luni un alt proiect privind „detaliile referitoare la funcționarea și modul de utilizare a acestui sistem”, iar prevederile acestei legi vor intra în vigoare peste un an de la publicare, iar ulterior va începe conectarea treptată.

Astfel, proiectul Ministerului Justiției care trebuia să fie examinat de deputați „în mod prioritar” era pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 2 iunie pentru a fi adoptat în lectura a doua, însă președintele Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități a cerut amânarea examinării proiectului pentru această săptămână, fără a prezenta motivele. Ca răspuns la solicitare, șeful Legislativului, Andrian Candu, a spus că înțelege „că mai este un subiect care trebuie clarificat, inclusiv ceea ce a venit din partea acestui grup care lucrează cu Adunarea Populară a Găgăuziei, dar în special în cooperarea Ministerului Justiției cu Banca Națională”.

Incertă este soarta și a altor două sisteme informaționale pentru care sunt irosite milioane de lei. De exemplu, pentru achiziționarea sistemului informațional automatizat „Registrul procedurilor de executare”, Ministerul Justiției a cheltuit 381.575 de lei. „A fost perioada de testare, s-au identificat ajustările necesare și urmează să fie finalizată procedura de achiziție pentru mentenanță post implementare, după care sistemul va fi lansat pentru pilotare industrială”, explică Ministerul Justiției de ce acest sistem încă nu este unul funcțional la 3 ani de la achiziționare.

Angajamente asumate pentru reformarea justiției până în 2016

Într-un comunicat al ministerului din anul 2015 se preciza despre testarea sistemului pentru a fi realizat planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011-2016. Acest sistem ar fi trebuit să-i ajute pe executorii judecătorești în privința simplificării evidenței procedurilor de executare, sistematizare a acestora într-un registru unic, precum și asigurarea transparenței.

Și pentru sistemul informatic integrat „Registrul Unic”, Ministerul Justiției a încheiat în 2014 un contract în valoare de peste 2,979 milioane de lei. Potrivit reprezentanților ministerului, acest sistem „urmează a fi transmis către Camera Înregistrării de Stat, conform ordinului Ministrului Justiției”.

Contract cu om de afaceri acuzat de corupție

„Registrul Unic” a fost achiziționat de la firma de peste Prut, Focality, cu sediul la Iași și care a fost fondată și condusă de milionarul Gabriel Mardaresivici, care în 2015, după ce a avut probleme cu Direcția Națională Anticorupție (DNA), a decis să o lase ca unic fondator pe soția sa. Astfel, presa din România că acesta a fost acuzat că a mituit primarul municipiului Iași, Gheorghe Nichita, iar firmele sale au câștigat zeci de licitații cu instituțiile și societățile controlate de Nichita. În pofida faptului că a fost în vizorul DNA, potrivit jurnalul.ro, Mardarasevici a dat lovitura în mai curent, încheind un contract de 351.000 de euro cu Transgaz Mediaș. Jurnaliștii din România au precizat că directorul tehnic al Transgaz Mediaș este Sergiu Lascu, fratele procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Cine a luat cei mai puțini bani și cine cei mai mulți bani

Cei mai puțini bani din contractele încheiate de Ministerul Justiției pentru instalarea sistemelor informaționale au ajuns la o altă firmă de peste Prut, Greensoft, cunoscută ca fiind una dintre cele mai profitabile afaceri în domeniul IT. Compania este fondată de Yassin Hamed, un om de afaceri sirian care s-a stabilit cu traiul în România.

Totuși, cele mai mari sume au ajuns la INFOSAFE, devenită între timp Esempla System, condusă de Dorin Grițcan. Potrivit zdg.md, compania a câștigat în 2016 concursul privind digitalizarea și publicarea declarațiilor de avere, încasând o sumă de 900.000 de lei. În 2014, aceasta a mai obținut un contract pentru a oferi servicii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) în valoare de 1,75 milioane de lei. Astfel, Esempla System și BTS PRO au fost alese pentru a implementa acest sistem. Dorin Grițcan este cel care era în 2013 manager de proiect la BTS PRO, compania care plasa online declarațiile de avere. Astfel, moldovacurata.md scria într-o investigație privind averea fostului șef al Serviciului de Protecție și Pază de Stat Igor Bodorin că firma BTS PRO ar fi hașurat informații din declarația acestuia, astfel fiind ascunse denumirile firmelor deținute de acesta. Atunci Grițcan a refuzat să ofere explicații jurnaliștilor, declarând că va discuta doar cu reprezentanții CNI. Esempla System a mai încasat sute de mii de lei pentru mentenanța sistemului e-Apostila, care este implementat în cadrul Ministerului Justiției, iar, potrivit tender.gov.md, doar în acest an firma a câștigat peste 200.000 de lei de la stat în urma licitațiilor.

Menționăm că suma totală alocată până în prezent din bugetul de stat pentru cele patru sisteme informaționale ale Ministerului Justiției este de peste 12,708 milioane de lei.