Este bine cunoscut faptul că moldovenilor le plac sărbătorile, iar vorba unei babe din capodopera lui Ion Creangă „Amintiri din copilărie” pare potrivită pentru Republica Moldova: „Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie praznic și nuntă”. La modul practic, în actuala Republica Moldova există mai multe zile de lucru decât de odihnă. În realitate însă, dacă vom aduna toate zilele în care moldovenii au ocazia să chefuiască – sărbători naționale, tradiționale, zile comemorative -, atunci vom avea în mediu 2 sau chiar 3 zile pe săptămână de voie bună fie că ne referim la o anumită categorie de profesioniști sau la toți cetățenii.
În anii de după obținerea independenței președinții de la Chișinău, spicherii, dar mai ales premierii s-au întrecut în legiferarea a zeci de sărbători de toate tipurile. În prezent, în fiecare an moldovenii pot ridica un pahar de șampanie cu ocazia a peste 70 de sărbători naționale, comemorative, tradiționale sau, mai ales, profesionale care există în Republica Moldova. De fapt, sărbători profesionale sunt cele mai multe – 48 – și la acestea ne vom referi în continuare.
Polițiștii și soldații, primii omagiați ai statului
Primele sărbători profesionale au fost instituite de primii președinți ai Parlamentului, Alexandru Moșanu și Petru Lucinschi. Astfel, începând cu anul 1992, pe data de 18 decembrie este sărbătorită Ziua poliției „în scopul ridicării prestigiului poliţiei naţionale, ca omagiu adus bărbăţiei manifestate de colaboratorii ei în timpul apărării integretăţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova”. Iar începând cu anul 1993, pe data de 3 septembrie este marcată Ziua Armatei.
De asemenea, un an mai târziu, pe 25 noiembrie 1994, tot în Parlament a fost instituită Ziua lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare. Hotărârea a fost semnată de vicespicherul Dumitru Moțpan, iar de atunci sărbătoarea profesională a agricultorilor are loc în a patra duminică a lunii noiembrie. De fapt, acestea au fost unicele trei sărbători profesionale instituite prin hotărâre de Parlament.
Contabilii, vameșii, procurorii, bibliotecarii – apreciați la Președinție
Au urmat 11 decrete prezidențiale prin care s-au instituit sărbători pentru diverse categorii profesionale. Cele mai multe le-a semnat primul președinte, Mircea Snegur, care în anul 1995 a decretat 5 zile de sărbătoare, iar în anul 1996 – o zi de sărbătoare pentru moldovenii care muncesc în tot atâtea domenii: Ziua lucrătorului bancar (4 iunie), Ziua inventatorului şi raţionalizatorului (ultima sâmbătă a lunii iunie), Ziua financiarului (15 august), Ziua lucrătorului Serviciului vamal (4 septembrie), Ziua formării Inspectoratului Fiscal (1 iulie) și Ziua Procuraturii (29 ianuarie).
Următorul șef de stat, Petru Lucinschi, a fost mai puțin inspirat. În anul 1997 acesta a decis ca în fiecare an pe data de 9 septembrie să fie sărbătorită Ziua lucrătorilor din organele securităţii statului, numită ulterior în Ziua lucrătorului Serviciului de Informaţii şi Securitate – „cu prilejul împlinirii a 6 ani de la crearea Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova”. În anul 2000 a venit rândul bibliotecarilor să se bucure de sărbătoarea lor profesională. Aceasta este marcată anual pe 23 aprilie. În decretul său, Lucinschi își argumenta decizia având în vedere „vechimea şi rostul profesiei de bibliotecar în spaţiul nostru istoric”, „cinstind memoria ilustrelor personalităţi din panteonul naţional care au îmbrăţişat această profesie” și „apreciind aportul pe care l-au adus şi îl aduc biblioteca şi bibliotecarul la dezvoltarea culturii ţării noastre”. Decizia a fost luată la propunerea Asociaţiei Bibliotecarilor. Tot în același an, șeful statului a instituit Ziua Juristului. De fapt, juriștii își sărbătoresc ziua lor profesională – pe data de 19 octombrie – din anul 1996, conform unui decret al lui Snegur, însă documentul a fost abrogat de Lucinschi și semnat altul nou, fiind sechimbată doar denumirea veche „Ziua lucrătorului justiției”.
Nicio sărbătoare decretată de Voronin
Ultimele două sărbători profesionale instituite la Președinție au fost Ziua Contabilului (4 aprilie), prin decretul semnat în anul 2010 de președintele interimar Mihai Ghimpu, și Ziua Poliției de Frontieră (10 iunie), prin decretul președintelui Nicolae Timofti din anul 2013. Ca și în cazul juriștilor, cei care muncesc la frontieră se bucură de sărbătoarea profesională din 1995 datorită unui decret semnat de Mircea Snegur, act ce a fost abrogat de Timofti din cauza că sărbătoarea avea denumirea de „Ziua grănicerului”. Precizăm că Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova a fost reorganizat în Poliția de Frontieră în iulie 2012.
Precizăm că în mandatul său de 8 ani cel de-al treilea președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, precum și șefii interimari ai statului Vlad Filat și Marian Lupu, nu au instituit vreo sărbătoare profesională.
Guvernul Sangheli, campionul sărbătorilor profesionale
Cele mai multe sărbători profesionale au fost instituite prin hotărâri de guvern, în total fiind 36 la număr, iar majoritatea din ele – 14 – au fost aprobate de Guvernul Andrei Sangheli, după cum urmează:
1994:
Ziua lucrătorului medical și a farmacistului – a treia duminică a lunii iunie;
Ziua lucrătorului din construcții – a doua duminică a lunii august;
Ziua pedagogului – sărbătorită inițial în prima duminică din luna octombrie a fiecărui an. Ulterior, în octombrie 2001, Guvernul Tarlev a abrogat hotărârea Guvernului Sangheli, redenumind sărbătoarea în „Ziua profesională a lucrătorilor din învățământ” care se sărbătorește de atunci pe data de 5 octombrie „în legătură cu proclamarea de către Conferinţa Internaţională pentru Educaţie, convocată de UNESCO în 1993 la Geneva, a zilei de 5 octombrie drept Zi Mondială a Învăţătorilor”;
Ziua energeticianului – 22 decembrie.
1995:
Ziua lucrătorului poștei – 9 octombrie (la propunerea Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii şi Consiliului republican al Sindicatului lucrătorilor din informatică şi comunicaţii);
Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – 17 mai;
Ziua lucrătorului din silvicultură – în a treia sâmbătă din luna septembrie;
Ziua lucrătorului din gospodăria de locuinţe şi deservire comunală – în a patra duminică a lunii aprilie.
Ziua lucrătorului din industria ușoară – a doua duminică a lunii iunie. Aceasta a fost anulată de Guvernul Tarlev în 2002 și aprobată o nouă hotărâre prin care sărbătoarea a fost redenumită în Ziua lucrătorului din industrie, care se marchează deja în a treia duminică a lunii noiembrie.
1996:
Ziua amelioratului – în prima duminică a lunii iunie a fiecărui an („luând în considerare aportul adus de lucrătorii din ramura ameliorării şi gospodăririi apelor la dezvoltarea complexului agroindustrial al republicii şi în scopul satisfacerii doleanţelor salariaţilor din acest domeniu”);
Ziua lucrătorilor din domeniul cadastrului, geodeziei și relațiilor funciare – în ultima duminică a lunii iulie;
Ziua pescarului – în a doua duminică a lunii iulie.
Ziua sportivului – a fost sărbătorită timp de 20 ani în a treia sâmbătă a lunii mai, până când Guvernul Filip a abrogat această hotărâre, în aprilie 2016.
Ziua Protecției Civile (24 decembrie) și Ziua pompierului (9 noiembrie) – aceste sărbători au fost anulate de Guvernul Tarlev în 2002, instituind „Ziua Salvatorului” pe 1 martie, iar Guvernul Grecianîi a modificat, la rândul său, data de organizare a sărbătorii pe 5 aprilie.
Geologii, arhitecții, inginerii, minerii – favoriții Guvernului Braghiș
La Guvern a mai fost instituită o sărbătoare profesională în anul următor, 1997 – cea a lucrătorului din sistemul de gaze, după cum a fost denumită în hotărâre. Aceasta a fost semnată de premierul Ion Ciubuc, singura hotărâre luată de acesta privind sărbătorile profesionale. A urmat apoi o pauză de 3 ani, după care miniștrii din Guvernul condus de Dumitru Braghiș au aprobat șase sărbători timp de 2 ani în perioada 2000-2001.
Astfel, din anul 2000 se sărbătorește Ziua Geologului (în prima duminică a lunii aprilie), Ziua Arhitectului (în prima zi de luni a lunii octombrie), Ziua colaboratorului sistemului penitenciar (în a treia sâmbătă a lunii decembrie) și Ziua inginerului (în prima zi de sâmbătă a lunii octombrie). De asemenea, Guvernul Braghiș a redenumit sărbătoarea „Ziua automobilistului”, instituită în anul 1995, în „Ziua automobilistului şi drumarului”, care se organizează în ultima duminică a lunii octombrie.
În ultima lună a mandatului său, în februarie 2001, Executivul condus de Dumitru Braghiș a mai aprobat o hotărâre de Guvern, instituind sărbătoarea profesională Ziua minerului „în scopul majorării prestigiului profesiei de miner”. Aceasta se marchează anual în a treia duminică a lunii august.
Ziua Științei, sărbătoarea „discordiei” dintre guvernele Tarlev și Filat
Au urmat 7 ani de guvernare a Executivului condus de Vasile Tarlev. Cu excepția modificărilor amintite mai sus – care țin de Ziua pedagogului, Ziua salvatorului și Ziua lucrătorului din industrie – acest guvern a identificat alte sărbători, pe care le menționăm mai jos:
2001:
Ziua lucrătorului din sfera protecţiei sociale a populaţiei – în a treia duminică a lunii septembrie;
2002:
Ziua Științei – în ultima duminică a lunii mai. Aceasta a fost abrogată de Guvernul Filat, care a instituit în 2010 aceeași sărbătoare, dar modificată ziua marcării – 10 noiembrie;
Ziua economistului – în ultima duminică a lunii septembrie;
Ziua lucrătorilor din domeniul culturii – în a treia duminică a lunii mai.
2006:
Ziua feroviarului – în prima duminică a lunii august.
Guvernul Grecianîi și sărbătoarea controversată oferită jurnaliștilor
În anul 2008, în ultimul an al guvernării comuniste, Executivul condus de Zinaida Grecianîi a decis să le ofere jurnaliștilor din Republica Moldova o nouă sărbătoare – pe lângă Ziua mondială a libertății presei sărbătorită pe 3 mai. Este vorba despre instituirea sărbătorii profesionale „Ziua Jurnalistului” care se consemnează anual pe data de 12 iunie.
La acea vreme, guvernul a menționat că a aprobat această hotărâre în memoria regretatului jurnalist Constantin Chiroşco, reporter al Agenţiei Basa-press, iar data de 12 iunie ar fi fost sugerată președintelui comunist Vladimir Voronin de către un grup de 28 de ziariști. Această sărbătoare nu a fost însă niciodată recunoscută de toții jurnaliștii din țară, majoritatea preferând data de 3 mai.
Guvernul Filat, pentru statisticieni, istorici și funcționari publici
Dintre guvernele democratice care au aprobat sărbători profesionale s-au remarcat cele conduse de Vlad Filat și Iurie Leancă. Astfel, miniștrii din Executivul Filat s-au gândit să le ofere o ocazie de a ciocni un pahar de șampanie lucrătorilor din domeniul protecției mediului, instituind ziua lor profesională pe data de 5 iunie. Ulterior, aceștia s-au gândit la statisticieni, proclamând sărbătoarea profesională Ziua Statisticianului pe 20 octombrie.
În anul 2011, Guvernul Filat a mai instituit Ziua istoricului „în scopul susţinerii şi promovării ştiinţelor istorice, consolidării culturii istorice şi educaţiei civice”, care se consemnează anual la 18 iunie. În anul următor, același executiv instituie alte trei sărbători profesionale: Ziua autonomiei locale şi a lucrătorului din administraţia publică locală, care se consemnează anual la 1 februarie; Ziua sociologului (14 noiembrie) și Ziua funcţionarului public (23 iunie). Ultima dintre acestea a fost aprobată pornind de la prevederile Rezoluţiei Adunării Generale a Naţiunilor Unite privind desemnarea zilei de 23 iunie – Ziua Naţiunilor Unite pentru Serviciul Public.
Guvernul Leancă a apreciat diplomații
Următorul guvern, condus de Iurie Leancă, a ținut în primul rând să le ofere o sărbătoare diplomaților. Astfel, în anul 2013, după 8 luni de la preluarea mandatului, guvernul acceptă propunerea ministrului de Externe Natalia Gherman și instituie Ziua Diplomatului, care se marchează de atunci anual pe data de 17 ianuarie. Autoritățile au argumentat că a fost aleasă această dată pentru că la 17 ianuarie 1992 a fost depusă cererea de aderare a Moldovei la ONU.
În anul 2014 Guvernul Leancă a mai instituit o sărbătoare profesională – Ziua arhivistului. „Având în vedere importanţa arhivelor pentru valorificarea istoriei naţionale şi în scopul susţinerii lucrătorilor din domeniu”, această zi se consemnează anual în a doua sâmbătă a lunii iulie. Ziua arhivistului este ultima sărbătoare profesională instituită de autoritățile de la Chișinău în ordine cronologică.
Lista sărbătorilor oficiale din Republica Moldova
Vom aminti că pe lângă aceste sărbători profesionale, moldovenii se mai bucură de un șir de sărbători naționale, comemorative și tradiționale:
a) sărbători naţionale şi zile comemorative:
– Ziua comemorării lui Mihai Eminescu (15 ianuarie);
– Ziua comemorării victimelor Holocaustului (27 ianuarie);
– Ziua comemorării celor căzuţi în războiul din Afghanistan (15 februarie);
– Ziua Memoriei (2 martie) (ziua de comemorare a celor căzuţi în conflictul armat din anul 1992 pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova şi a victimelor acestui conflict);
– Ziua Libertăţii (7 aprilie) (zi de comemorare a tinerilor care au manifestat paşnic în numele libertăţii şi democraţiei);
– Ziua comemorării victimelor catastrofei de la C.A.E. Cernobîl şi ale altor avarii nucleare (26 aprilie);
– Ziua Drapelului de Stat (27 aprilie);
– Ziua securităţii şi sănătăţii în muncă (28 aprilie);
– Ziua Familiei (15 mai);
– Ziua Nistrului (ultima zi de duminică a lunii mai);
– Ziua comemorării victimelor fascismului (22 iunie);
– Ziua Suveranităţii (23 iunie);
– Ziua Portului Popular (ultima zi de duminică a lunii iunie);
– Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare (2 iulie);
– Ziua comemorării victimelor stalinismului (6 iulie);
– Ziua Constituţiei (29 iulie);
– Ziua Independenţei (27 august);
– Sărbătoarea „Limba noastră” (31 august);
– Festivalul Naţional al Mărului (ultima sîmbătă şi duminică a lunii septembrie);
– Ziua Naţională a Vinului (prima sîmbătă şi duminică a lunii octombrie);
b) sărbători tradiţionale:
– Anul Nou (1 ianuarie);
– Mărţişorul (1 martie);
– Ziua internaţională a femeii (8 martie);
– Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii (1 mai);
– Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei (9 mai);
– Ziua ocrotirii copilului (1 iunie);
Dintre acestea 14 zile sunt declarate zile de odihnă printr-o hotărâre de Parlament din anul 1990 care este actualizată periodic.